Cifrele contrazise de realitate: doar 59 de români au plecat pe şantierele din Germania în 2020 prin agenţiile de plasare a forţei de muncă. „În realitate, oamenii vin acasă în concediu şi pleacă înapoi luând cu ei încă o rudă, un vecin, un prieten.“

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 09 mai 2021 30 afişări

Un singur român a plecat în 2020 să lucreze în construcţii în Olanda şi încă unul în Polo­nia, prin intermediul agenţiilor de plasare de forţă de muncă, arată datele furnizate de Inspecţia Muncii la solicitarea ZF referitoare la distribuţia românilor în construcţii în ţările UE.

Cifrele contrazise de realitate: doar 59 de români au plecat pe şantierele din Germania în 2020 prin agenţiile de plasare a forţei de muncă. „În realitate, oamenii vin acasă în concediu şi pleacă înapoi luând cu ei încă o rudă, un vecin, un prieten.“

Potrivit datelor din piaţa construcţiilor, în străinătate lucrează pe şantiere aproximativ 700.000 de români.

Un singur român a plecat în 2020 să lucreze în construcţii în Olanda şi încă unul în Polo­nia, prin intermediul agenţiilor de plasare de forţă de muncă, arată datele furnizate de Inspecţia Muncii la solicitarea ZF referitoare la distribuţia românilor în construcţii în ţările UE. În Germania, 59 de români au plecat să mun­cească pe şantiere, arată aceeaşi sursă.

În realitate, doar în Germania sunt zeci de şan­tiere unde un număr mare de români lu­crează zi de zi, însă, de cele mai multe ori, ple­că­rile nu se fac prin agenţii, ci pe cont propriu sau prin intermediul rudelor ori al cunoştinţelor.

„Oamenii vin acasă în concediu, de sărbători, şi pleacă înapoi în ţările în care lucrează luând cu ei o rudă, un vecin, un prieten. Majoritatea celor care lucrează în construcţii în străinătate nu pleacă prin agenţii. Sindicatele din ţările respective nu-şi doresc români acolo, pentru că fac con­cu­renţă forţei de muncă locale. De aceea, ro­mânii sunt plătiţi mai prost, acceptă condiţii pe care italienii sau nemţii nu le-ar accepta“, spune Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societă­ţilor din Construcţii (FPSC).

Dacă în ultimii doi ani Germania a fost în topul preferinţelor celor care au apelat la serviciile agenţiilor de plasare a forţei de muncă pentru a lucra în construcţii, în 2018 Franţa se aflase pe primul loc, cu 105 angajaţi români pe şantiere.

„Agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate au obligaţia să transmită trimestrial, până la sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul social, respectiv sediul per­manent, situaţia privind persoanele mediate şi angajate în străinătate“, spune Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, ca răspuns la o solicitare ZF.

În realitate, potrivit datelor din piaţa construcţiilor, în străinătate lucrează pe şantiere aproximativ 700.000 de români.

În sens invers, peste 7.300 de avize de angajare au fost eliberate în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020 pentru cetăţenii străini dornici să lucreze în construcţii în România, arată datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Aproape 3.500 dintre ei sunt muncitori necalificaţi, care au venit în România pentru a ocupa poziţii în demolarea clădirilor sau pentru spargerea şi tăierea materialelor de construcţii.

Numărul de avize eliberate anul trecut – 7.308 până pe 30 septembrie – este semnificativ mai mare decât în alţi ani, ţinând cont că, în 2019 de pildă, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, fuseseră emise sub 2.000 de astfel de documente. Cei mai mulţi dintre angajaţii străini din construcţii vin din India, Turcia, Republica Moldova şi Vietnam, peste 1.000 din fiecare din aceste ţări.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Cum facem ca cei care termină Podul Iloaiei din Iaşi sau Viaceslav Harnaj din Bucureşti să ajungă să câştige şi ei 2.000 de euro pe lună în agrobusiness? O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.