De cand s-a nascut, Ivanka Rihtar a vazut patru monede de schimb aparand si disparand in Slovenia. Femeie de 70 de ani, proprietara unui stand de legume si fructe dintr-o piata a Ljubljanei, le regreta prea putin pe oricare dintre ele.

La putin timp dupa ce s-a nascut Ivanka, Slovenia a inceput sa foloseasca valuta de ocupatie, introdusa in timpul ocuparii capitalei Ljubljana de armatele Axei in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Apoi a aparut dinarul iugoslav, care a fost folosit timp de 45 de ani si apoi a fost abandonat cand Slovenia si-a declarat independenta in 1991. Apoi, spune ea, slovenii s-au obisnuit cu moneda provizorie emisa de guvern inainte de crearea monedei proprii a Sloveniei, tolarul.

Adoptarea euro de catre Slovenia la 1 ianuarie a fost o schimbare in plus pentru Rihtar. Ea nu e de acord cu faptul ca Slovenia a adoptat moneda euro, ceea ce a facut din fosta republica iugoslava prima dintre statele membre ale UE foste comuniste care adopta moneda Uniunii. "Noi suntem un stat independent", se plangea ea inainte ca schimbarea sa aiba loc. "Ar trebui sa avem propria noastra moneda."

Asemenea scepticism fata de euro, ale carui bancnote si monede au fost introduse cu surle si tobe in urma cu doar cinci ani, ca unul din mijloacele de unificare economica a Europei, se raspandeste in randul celor mai noi membre ale UE, desi multe dintre acestea vedeau odinioara in adoptarea euro o onoare si o speranta de mai bine.

Nici unul dintre statele recent intrate in UE, cu exceptia Sloveniei, nu este pregatit sa adere la zona euro. Jumatate dintre ele au abandonat anul trecut planurile de adoptare a monedei unice si nu au mai oferit calendare pentru reluarea procedurilor. Lipsa de progres reflecta problemele fiscale persistente si opozitia politica fata de schimbarile economice majore pe care le implica intrarea in zona euro.

Pe de alta parte, nou-venitii privesc cu nemultumire la faptul ca membrii mai vechi refuza sa relaxeze reglementarile necesare pentru intrarea in zona euro, astfel incat sa ia in calcul, in cazul statelor din Est, deficitele bugetare si nivelurile ridicate ale inflatiei determinate de dezvoltarea rapida de dupa deceniile stagnante de regim comunist.

Lituania, unul dintre primele state din zona care au renuntat la sistemul comunist, spera sa adopte euro tot la 1 ianuarie 2007, dar vara trecuta a depasit pragul de inflatie impus de UE cu 0,06 procente. Polonia nu a reusit sa intruneasca un consens politic in favoarea aderarii la zona euro si ameninta ca va organiza un referendum asupra acestei chestiuni in 2010. Ungaria, impovarata de instabilitate politica, si-a abandonat tinta anterioara de a adopta euro in 2010. Chiar si Estonia, un "tigru baltic" laudat pentru performantele sale economice, a decis sa amine termenul, de la 2008 la 2010.

In timp ce noii membri ai UE se framanta daca sa intre sau nu in clubul euro, cei care sunt deja inauntru au propriile lor dubii. In Italia, Franta si Olanda a existat o puternica opozitie publica fata de cresterea preturilor pe care a adus-o introducerea euro.

In Franta, atat Ségolcne Royal, nominalizata de socialisti la functia prezidentiala, cat si prezumtivul ei opozant din partea fortelor de dreapta, Nicolas Sarkozy, au criticat Banca Centrala Europeana (BCE), care este responsabila de stabilirea politicii monetare pentru cele 12 state din zona euro. Royal si Sarkozy au sustinut ca BCE descurajeaza cresterea economica prin mentinerea dobanzilor la niveluri prea ridicate. Oficialii francezi au sugerat ca statele zonei euro ar trebui si ele sa aiba un cuvant de spus in politica monetara comuna, spre iritarea bancii care considera independenta sa in raport cu autoritatile statelor membre drept sacrosancta.

Cifrele oficiale sugereaza ca ideea conform careia euro ar fi facut produsele mai scumpe este mai degraba produsul imaginatiei decat al realitatii, desi unii comercianti au profitat intr-adevar de adoptarea noii monede ca sa justifice cresteri de preturi pentru bunurile de larg consum. Inflatia anuala in zona euro a fost de 2,2% in 2002, anul in care au fost introduse monedele si bancnotele euro, comparativ cu 2,5% in 2001. Totusi, consumatorii din intreaga zona euro s-au plans de cresterile bruste de pret.

Aceasta ambivalenta nu a disparut. La cinci ani de la eveniment, cei mai multi dintre germani inca tanjesc dupa vechea lor moneda, potrivit unui recent sondaj al institutului de cercetare Forsa. Sondajul, facut pentru revista Stern si televiziunea RTL, a aratat ca 58% dintre germani ar prefera marca germana in locul monedei euro. Intr-un sondaj recent facut de TNS-Sofres in Franta, 52% dintre cei chestionati au spus ca renuntarea la franc a fost o masura "foarte proasta" sau "proasta" pentru Franta, comparativ cu 45% care raspundeau asa in 2003.

In Italia, un curent de opinie impotriva euro, consolidat pe parcursul anului trecut, a culminat cu solicitarea catorva politicieni ca tara sa abandoneze moneda unica, pentru a incerca sa-si relanseze competitivitatea economica, despre care s-a spus ca ar fi fost incorsetata de apartenenta la zona euro.

In Slovenia, totusi, sondajele arata ca euro este in general bine primit, partial pentru ca reprezinta ruptura finala de trecutul comunist. Mare parte din populatie este deja obisnuita cu aceasta moneda din excursiile de shopping facute in Austria si Italia. Numai ca mandria fata de capacitatea tarii de a o adopta a fost contrabalansata de temerile ca euro va face viata mai scumpa. "Cred ca o multime de produse marunte vor fi mai scumpe", spune Bostjan Kozina, proprietarul unei tarabe cu verdeturi. "N-o sa crestem noi preturile, pentru ca in acest domeniu competitia este foarte mare si oamenii ar observa diferenta imediat. Dar multe lucruri marunte, precum cafeaua, se vor scumpi."

Pentru a incerca sa potoleasca aceste ingrijorari, guvernul le-a cerut lanturilor de magazine sa nu ridice preturile. Toate bunurile la vanzare in Slovenia incepand din luna martie a anului trecut au fost prezentate cu pretul in euro si in tolari, iar dubla afisare a preturilor va ramane in vigoare pana in iunie 2007.

In vreme ce slovenii se pregatesc pentru schimbarea monedei nationale cu un amestec de entuziasm si teama, unii economisti sustin ca succesele euro raman totusi mai mult simbolice decat economice si ca au fost folosite pentru a induce in eroare statele central si est-europene, spre a le face sa adopte o moneda care inca are de demonstrat avantajele economice promise de promotorii ei. Robin Shepherd, reprezentant al German Marshall Fund din SUA, spune ca euro nu a oferit beneficii economice evidente celor 12 state care il folosesc. Marea Britanie insa, care s-a agatat cu inversunare de lira sterlina si a refuzat inovatia monetara europeana, a reusit sa aiba o economie ce a depasit-o pe cea a zonei euro in cinci din cei sapte ani de existenta ai monedei unice. (Euro a fost introdus ca moneda de cont in 1999, iar primele bancnote si monede au fost distribuite in 2002.)

Alti critici ai euro acuza faptul ca politica monetara unica pentru toti s-a dovedit prea rigida pentru niste tari care evolueaza totusi cu viteze diferite si ca euro nu a reusit sa detroneze dolarul din postura de moneda de rezerva pe plan mondial, desi avanseaza continuu si a crescut numai in 2006 cu 11% fata de moneda americana.

Replica din partea aparatorilor euro e ca moneda unica a avut totusi efectul psihologic de a uni continentul european, usurand achizitiile transfrontaliere pentru consumatori si reducand costurile tranzactiilor. Ei sustin ca tocmai criteriile stricte necesare pentru aderarea la zona euro si ramanerea in cadrul ei au motivat statele, atat pe cele membre, cat si pe cele candidate, sa se zbata pentru a ajunge la deficite bugetare mai mici si la rate ale inflatiei mai scazute. Spre exemplu, disciplina ceruta pentru intrarea in zona euro a ajutat Slovenia sa acumuleze o crestere constanta de 4%, in timp ce si-a redus inflatia la 2,3% comparativ cu 10% in urma cu un deceniu.

Exista "tendinta de a trata euro ca pe un tap ispasitor, ceea ce e extrem de nedrept, incorect si fals", a declarat recent presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, in fata unui comitet al Parlamentului European. Trichet a adaugat ca zona euro a acumulat rezultate mult mai bune in ce priveste cresterea economica, crearea de locuri de munca si dezinflatie in anii de cand a fost introdus.

Acum, oricare ar fi dificultatile economice aduse de euro, cea mai mare problema pe care ar putea sa o intampine consumatorii in Slovenia este sa se deprinda cu convertirea sumelor mici. Un euro este evaluat la 239 de tolari, o rata de schimb in vigoare inca din 2004, dar care nu se preteaza prea usor la conversii matematice. Pentru a incerca sa-i ajute pe sloveni sa faca fata situatiei, Banca Sloveniei a trimis calculatoare gratuite unui numar de 760.000 de familii.