CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ANDREW CARNEGIE

Autor: Ioana Matei Postat la 31 mai 2013 549 afişări

Personajul central al articolului de copertă din această săptămână ne-a trimis cu gândul la Andrew Carnegie, cel care a pus bazele industriei americane a oţelului, dar şi ale Americii, la propriu, odată cu o tehnologie care se regăseşte în zgârie-norii şi podurile care domină imaginea ţării. Născut în Scoţia, Andrew Carnegie a emigrat în America împreună cu familia odată cu criza economică din 1848 şi s-a alăturat unei colonii scoţiene din Pittsburgh.

CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ANDREW CARNEGIE

La 12 ani a început să lucreze într-o fabrică de bumbac, dar a continuat să studieze mergând la cursuri de noapte. La 14 ani s-a angajat ca mesager la biroul de telegrafie al oraşului Pittsburgh. Abilităţile sale au fost observate de cel care conducea divizia vestică a căilor ferate din Pittsburg, Thomas A. Scott, care l-a angajat pe tânăr ca secretar. În timpul Războiului Civil, Scott a fost desemnat secretar de război, iar Carnegie l-a urmat la Washington unde a devenit mâna lui dreaptă.

După ce războiul s-a încheiat, Carnegie a preluat funcţia lui Scott de şef al diviziei vestice a căii ferate Pennsylvania. Inspirat, a investit în mai multe companii promiţătoare, inclusiv în câteva fabrici de producţie de fier, dintre care cea mai importantă a fost Keystone Bridge, companie în care deţinea o cincime din acţiuni.

Dornic de a învăţa noi tehnici pentru a-şi dezvolta afacerea, făcea deseori călătorii în Marea Britanie unde a avut ocazia să observe dezvoltarea rapidă a industriei fierului. A anticipat o revoluţie în industrie şi anume înlocuirea fierului cu oţelul în producţia bunurilor grele. În anul 1870, a ridicat primul furnal cu aer comprimat unde a folosit un procedeu necunoscut până atunci în America: transformarea fierului în oţel după un model al britanicului Bessener.

Tehnica a fost rapid preluată de alţi producători, iar în 1874, Carnegie a inaugurat primul furnal de oţel. S-a asociat cu numeroşi parteneri, printre care Henry Frick, dar a insistat mereu să fie majoritar în acţiuni. În 1889, Carnegie a acceptat ca Henry Frick să devină preşedintele companiei după ce el s-a mutat la New York pentru a-şi continua munca de cercetare şi dezvoltare a companiei.

Pentru că activitatea era împărţită între numeroase fabrici şi furnale răspândite în zona Pittsburgh, Frick a reunit toate unităţile de producţie sub umbrela Carnegie Steel Company, din cauza lipsei unei structuri de management centralizat. Evaluată la 25 de milioane de dolari, era cea mai mare companie de producţie a oţelului din lume. Într-un efort de creştere a profitului, Henry Frick a hotărât să scadă salariile angajaţilor, iar acest lucru a condus la o grevă pe care Frick a încercat să o oprească folosind spărgători de grevă.

Lupta dintre membrii sindicali şi aceştia au dus la moartea a zece oameni şi peste 50 de răniţi. Carnegie era în Scoţia în timpul grevei şi a fost revoltat de decizia lui Frick, dar şi-a asumat în public responsabilitatea pentru alegerea acestuia. În curând, a existat un alt conflict între Carnegie şi Frick, cel din urmă fiind înlăturat din afacere.

În 1901, Frick s-a alăturat J.P. Morgan şi a cumpărat compania Carnegie în schimbul sumei de 500 de milioane de dolari. Carnegie a făcut un fond destinat „îmbunătăţirii omenirii„, iar acesta includea construirea a 3.000 de biblioteci publice, a institutului Carnegie din Pittsburgh, a institutului Carnegie de tehnolgie şi a institutului Carnegie din Washington destinat cercetării în fizică şi ştiinţe naturale. A inaugurat şi o fundaţie pentru pace internaţională cu scopul de a preveni războaiele viitoare.

Urmărește Business Magazin

/special/capitalistul-saptamanii-andrew-carnegie-10913739
10913739
comments powered by Disqus
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Nicuşor Dan: Răspunsul bucureştenilor trebuie să fie limpede - Adio, Firea! Adio PSD! Nicuşor Dan: Răspunsul bucureştenilor trebuie să fie limpede - Adio, Firea! Adio PSD!
Teodorovici: Congresul PSD trebuie să aibă loc imediat şi nu online
MonitorulSiguranteiCetateanului
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a) Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)
COMENTARIU Marius Oprea: România, o ţară săracă? Fraierii sînt săraci. Şmecherii prosperă

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.