Este nevoie de efort şi disciplină, pe lângă talent şi înhăţarea oportunităţilor. Românii care se luptă cu multinaţionalele au construit de la zero. „Nu ne vindem ţara!” nu prea are loc în peisajul capitalist. Aproape toate marile afaceri antreprenoriale româneşti care deţin felii consistente din domeniile în care activează au crescut mânate de ideile, eforturile, visele fondatorilor; acum încep să intre în scena de business tot mai mult liderii din a doua generaţie. Dedeman, Transavia, Cris-Tim, Scandia Food, Altex şi altele sunt companii care nu (mai) joacă după regulile multinaţionalelor, ci au crescut suficient pentru a fi actori relevanţi, nu doar în România, ci şi peste hotare. Dar performanţa este grea – dacă nu aproape imposibilă – fără a fi alimentată de un vis. Ceea ce nu s-ar fi putut întâmpla cu coloşii industriali care existau pe vremea comunismului. Un om care ar fi primit pur şi simplu un combinat, să spunem, nu ar fi fost suficient de determinat pentru a menţine în viaţă afacerea, pentru a o face eficientă şi relevantă. Asta costă – timp, efort, nopţi nedormite, stres. E grea performanţa care nu e susţinută de propriul vis.

Îmi vine în minte o singură companie care nu a plecat de la zero şi acum are o poziţie importantă în piaţă.

Este vorba despre Farmec, care are cote de piaţă importante în cosmetice; fabrica are istoric dinainte de 1989, a fost privatizată prin metoda MEBO, s-a menţinut şi adaptat noilor reguli de piaţă.

Chiar dacă degetele mâinilor par suficiente pentru a număra afacerile antreprenoriale care se luptă de la egal la egal cu străinii, este important fenomenul în sine. Cei care au depăşit un anumit nivel de business pot face mişcări strategice, prin extinderi în domenii conexe, sau peste hotare. Săptămâna trecută a fost anunţată încheierea tranzacţiei prin care UMB Steel, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, preia activele combinatului ArcelorMittal Hunedoara, potrivit unui raport transmis la Bursa de Valori Bucureşti. Această tranzacţie vine după ce Umbrărescu achiziţionase deja activele combinatului siderurgic de la Oţelu Roşu, iar UMB Steel ar fi interesată şi de preluarea combinatului Liberty Galaţi, fostul Sidex. Grupul UMB este cunoscut în primul rând ca unul dintre cei mai mari constructori de drumuri şi autostrăzi din România.

Trebuie spus însă că România traversează cea mai bună perioadă din istoria postdecembristă a construcţiilor, cu investiţii masive în infrastructură şi cu firme româneşti care au depăşit multinaţionalele la capitolul livrări de autostrăzi, spune Cristian Stancu, acţionarul grupului de firme Maristar, activ în infrastructură, rezidenţial şi HoReCa. „Cel puţin după 1989 nu s-a mai construit atât de mult. Avem un constructor român în cel mai greu domeniu, al autostrăzilor, care e cu mult peste orice multinaţională. Înainte, veneau multinaţionalele şi ei făceau. Acum s-a schimbat“, afirmă Cristian Stancu, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect CEC Bank şi ZF.

La fel de adevărat este că la polul opus se plasează domeniul agriculturii, unde, potrivit unei analize realizate de ZF, cele mai mari suprafeţe de teren sunt cultivate de străini. Marile suprafeţe agricole din România sunt lucrate de străini: arabii, libanezii, danezii, italienii şi nemţii au încasat cele mai mari de subvenţii în 2025. Doar doi antreprenori români sunt în top zece beneficiari - Petru Corvin Mateiu şi Mihai Anghel. Din circa 800.000 de fermieri câţi are România, primii 30, cei mai puternici din acest sector, au primit subvenţii de 188 de milioane de lei (circa 40 mil. euro) în 2025. Este interesant că dacă în domeniul procesării cărnii afacerile româneşti domină clar piaţa pe plan locală, în domeniul cultivării terenurilor antreprenorii autohtoni nu şi-au adjudecat partea leului. Nu este însă timpul pierdut.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează cât de convingător poate fi un stimulent financiar pentru prezenţa fizică la birou.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin