Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 22 ianuarie 2018 798 afişări

Industria de IT din România a ajuns la 5% din PIB, adică produce aproape 20 de miliarde de euro dintr-un PIB de peste 190 de miliarde de euro. De la 1% din PIB, dar dintr-un PIB de 40 de miliarde de euro/dolari acum două decenii, industria IT a reuşit să fie înaintea economiei şi chiar să o tragă după ea. Cei 110.000 de IT-şti aduc aceeaşi valoare adăugată sau chiar mai mare decât industria de construcţii şi este la acelaşi nivel cu agricultura.

Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT
Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

Industria de IT reuşeşte să plătească un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună, de 2,5 ori mai mare decât media pe economie, de 2.500 de lei. În 2000, salariul mediu net în IT era de 266 de lei (140 de dolari la vremea respectivă), faţă de un salariu mediu net pe economie de 173 de lei. Atunci, salariul în bănci era de 441 de lei (232 de dolari).

Industria de servicii IT realizează exporturi de aproape 3 miliarde de euro, cu un excedent de 1,5 miliarde de euro.Acestea sunt datele statistice. Dar cui trebuie să-i mulţumiţi pentru această evoluţie şi pentru aceste salarii?

Bineînţeles, lui Ceauşescu, pentru ICI, celebrul institut de pe 1 Mai din Capitală, care a dat după revoluţie primii antreprenori români din IT - Florin Talpeş, Irina Socol, Nicolae Badea etc.

Dintre toţi, familia Talpeş – Florin şi Măriuca – au creat cea mai valoroasă companie românească din IT până în acest moment, Bitdefender. De la o firmă de apartament, Bitdefender a ajuns să fie evaluată la „peste 600 de milioane de euro”, iar familia Talpeş continuă să deţină pachetul majoritar. Prin Bitdefender sau Siveco sau Romsys sau ComputerLand au trecut sute şi mii de IT-şti.

Dar, ironic, cei care astăzi reprezintă noua generaţie din IT ar trebui să le mulţumească celor care, începând cu mijlocul anilor ’90 şi mijlocul anilor 2000, au vândut calculatoare şi programe informatice în România în cantităţi industriale, prin celebrele programe de informatizare.
Că poate acele calculatoare şi programe aveau un super/suprapreţ nici nu mai contează acum.

Foarte puţini din cei de astăzi care au joburi în Pipera, Barbu Văcărescu sau Politehnică au auzit de Mihai Pascadi, CEO al Compaq, Claudiu Florică şi Călin Tatomir (de ei au auzit din scandalul Microsoft), Vladimir Aninoiu şi Mihai Tudor de la IBM, Radu Enache şi Mircea Neagu de la HP sau Marian Popa de la ICL România. Ei, dar şi alţii, au informatizat România, deschizând porţile unei industrii.

La începutul anilor 2000, Dan Nica şi Adrian Năstase de la PSD, cu Irina Socol de la Siveco în spate şi încă alte câteva multinaţionale americane, au venit cu ideea reducerii de impozit pentru IT-şti, care rezistă şi astăzi. Ideea de atunci era să nu ne mai plece creierele din ţară, dându-se ca exemplu Microsoft, unde la sediul central din Seattle a doua limbă vorbită era româna.

După 2000, cu toate programele de informatizare în spate, unde s-au cheltuit miliarde de euro, industria IT a început să prindă putere şi viteză odată ce au apărut tot mai multe companii româneşti, dar mai ales multinaţionalele, cu centrele de servicii.

După 2000, prima mare surpriză din IT a fost Gecad, firma lui Radu Georgescu, care a creat antivirusul RAV, achiziţionat de Microsoft. Exemplul lui Radu Georgescu a deschis imaginaţia multor români din IT, care s-au făcut antreprenori şi au început să presteze servicii către firmele multinaţionale.

Cererea de creiere din ţară a crescut, iar salariile au început să prindă viteză din ce în ce mai mare. Investiţiile făcute de stat în informatizare şi programe – fiecare instituţie îşi făcea programul ei, spre bucuria furnizorilor – au fost de cel puţin 1 miliard de euro în fiecare an, bani din care au trăit multinaţionalele, dar şi companiile româneşti.

În 2007, la Cluj, câţiva tineri, printre care Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, au pornit un start-up - LiveRail, care în 2009 a fost dus de un investitor la Londra, iar apoi în Silicon Valley. În 2014, Facebook a plătit 500 de milioane de dolari pe LiveRail. Ce-i drept, acum doi ani l-a închis, iar echipa de români s-a împrăştiat în lume.

Centrele de servicii făcute în România de Oracle, Microsoft, IBM, Ericcson, HP, Alcatel etc. au creat knowlledge, au dat de lucru unor generaţii întregi de români din IT şi au plătit salarii cu mult peste media din economie.

Bineînţeles că aceste multinaţionale şi-au luat cel mai mult din creierul IT-ştilor români.

Când a venit criza în 2009, toate sectoarele din economie cădeau în fiecare zi, dar IT-ul a a prins şi mai multă viteză, luând comenzi din ce în ce mai multe şi mai complexe, concomitent cu achiziţia celor mai buni oameni care erau pe piaţă. În afară de industria IT, nicio altă industrie nu mai angaja, ci dimpotrivă, începea să dea oameni afară, cum a fost sectorul bancar. Dacă în 2009 IT-ul avea o pondere de 2% în PIB, în 2015-2016 a ajuns la 5%, iar salariile IT-ştilor au crescut cu 50% mai mult decât ale bancherilor, care erau cel mai bine plătiţi din economie la finalul lui 2008.

Programele de informatizare de la mijlocul anilor ’90 au creat milionari români – de pildă cazul lui Florică –, dar au reuşit să creeze o generaţie întreagă de start-up-uri în IT, care acum stau bine pe picioare şi ajung să lucreze în întreaga lume.

Vă place, nu vă place, pentru salariile de astăzi, pentru condiţiile de astăzi din IT, trebuie să le mulţumim celor care au vândut calculatoarele şi programele informatice acum 15-20 de ani, chiar şi la suprapreţ.

IT-ul merge înainte şi în ciuda faptului că salariile ar putea părea mari; 6.200 de lei net înseamnă 1.400 de euro.

În caz că nu aţi aflat, gigantul american Amazon tocmai caută 2.000 de IT-şti pentru centrul din Bucureşti (la Iaşi, Amazon are un centru de aproape
10 ani).

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

ZF.ro
Ce se întâmplă cu magazinele Profi în România. Reţeaua face anunţul care dă toate calculele peste cap Ce se întâmplă cu magazinele Profi în România. Reţeaua face anunţul care dă toate calculele peste cap
Cine vrea să devină milionar? Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, dau drumul la jocuri. Toate pariurile sunt pe masă şi oricine are o şansă să se îmbogăţească
ProMotor.ro
VIDEO - Ai văzut vreodată un IMPACT LA 200 KM/ORĂ? Este cel mai înfricoşător lucru din lume... VIDEO - Ai văzut vreodată un IMPACT LA 200 KM/ORĂ? Este cel mai înfricoşător lucru din lume...
VIDEO - ACCIDENT RAR în Bucureşti. Şoferul unui FERRARI a deschis uşa fără să se asigure şi A RĂMAS FĂRĂ EA!
VIDEO - În mai ştiţi pe ŞMECHERUL CU TOUAREG care A LOVIT O DACIA? Ce s-a întâmplat chiar ieri e REVOLTĂTOR!
Descopera.ro
O DESCOPERIRE incredibilă elucidează unul dintre cele mai mari MISTERE ale fascinantei planete Marte. De zeci de ani, cercetătorii sunt intrigaţi de acest fenomen O DESCOPERIRE incredibilă elucidează unul dintre cele mai mari MISTERE ale fascinantei planete Marte. De zeci de ani, cercetătorii sunt intrigaţi de acest fenomen
ENIGMA anului 536 a fost rezolvată. Cum a schimbat cursul istoriei - VIDEO
5 selfie-uri realizate cu câteva clipe înainte de MOARTE (Galerie FOTO)
Go4it.ro
HUAWEI a lansat ASTĂZI un telefon la fel de bun ca P30, dar cu preţul redus LA JUMĂTATE HUAWEI a lansat ASTĂZI un telefon la fel de bun ca P30, dar cu preţul redus LA JUMĂTATE
Telefonul momentului în teste! Cât de performant e HUAWEI P30 Pro. Are cea mai bună cameră de pe piaţă?
Telefoanele HUAWEI nu vor mai folosi ANDROID. Donald Trump a dat lovitura FATALĂ companiei
Csid.ro
Dr. Mihaela Bilic: cum slăbeşti simplu şi ieftin 30 de kilograme VIDEO MARIUS TUCĂ SHOW Dr. Mihaela Bilic: cum slăbeşti simplu şi ieftin 30 de kilograme VIDEO MARIUS TUCĂ SHOW
Horoscopul lunii mai 2019: se anunţă câştiguri financiare mari şi proiecte noi
Oboseala la volan - ce se întâmplă în organism când conduci obosit

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.