700 de dolari este suma cu care Radu şi Cristina Timiş au pornit la drum în antreprenoriat acum 33 de ani, când au deschis un magazin de 12 mp în sectorul 6 al Bucureştiului. Acela a fost începutul a ceea ce s-a transformat treptat într-un într-o companie cu o cifră de afaceri de 1,12 miliarde lei în 2024, pe cele două segmente de business ale companiei - mezeluri şi ready meals.

Astăzi, sub umbrela numelui Cris-Tim sunt grupate trei fabrici, 18 magazine proprii şi multiple produse care ajung pe rafturile tuturor reţelelor de retail care operează în România, precum şi în peste 15.000 de magazine tradiţionale, dar şi în 17 ţări din lume. Ce urmează? Printre altele, posibila listare la Bursa de Valori Bucureşti, care este însă doar unul dintre paşii pe care îi pregăteşte familia Timiş, ajunsă la cea de-a doua generaţie. Despre toţi ceilalţi paşi, despre investiţii, achiziţii şi dezvoltare povestesc Radu Timiş Sr., fondator şi preşedinte al Cris-Tim Family Holding, şi Radu Timiş Jr., Cris-Tim Family Holding.

„Succesul a fost de fapt o succesiune de mici succese. Am luat-o de la zero, aşa că nu puteam face paşi foarte mari. Am plecat de fapt la drum cu doar 700 de dolari. Am pornit, am crescut, am şi pierdut, apoi am urcat iar.

”

Aşa îşi începe Radu Timiş Sr. povestea.

Cris-Tim, în forma care există astăzi – ca un actor de top în industria alimentară românească a pornit la drum în 1992, doar că în retail.

„Totul a început cu un chioşc de 12 metri pătraţi, deschis de părinţii mei, Radu şi Cristina Timiş. Apoi, în cele peste trei decenii care au urmat, am construit o companie cu trei unităţi moderne de producţie în Bucureşti şi Prahova, cu o reţea proprie de magazine şi cu distribuţie naţională integrată”, explică Radu Timiş Jr., unul dintre moştenitorii businessului şi, totodată, cel care conduce compania astăzi din poziţia de CEO.

„Succesiunea“, unul dintre cele mai bine cotate seriale ale ultimilor ani, vorbeşte despre lupta de putere din interiorul unei familii ce deţine un imperiu media. Pe scurt, vorbeşte despre succesiune şi despre ce se petrece în culise atunci când se întâmplă acest fenomen. De ce a fost atât de urmărită această dramă? Dincolo de script şi de jocul actoricesc, dincolo de hainele perfect croite care au dat naştere fenomenului de quiet luxury, a contat şi că, în realitate - nu doar în filme -, lumea întreagă se confruntă cu aceeaşi problemă majoră - transferul între generaţii. Iar această problemă este cu atât mai presantă în România, unde capitalismul e atât de tânăr că afacerile de familie abia ajung în mâinile celei de-a doua generaţii. Multe dintre ele nu ajung însă nici acolo, pentru că antreprenorii fie nu au urmaşi, fie aceştia din urmă nu doresc să meargă pe drumul deja bătătorit de părinţi.

Cazul Cris-Tim este însă unul fericit.

În 2022 am preluat conducerea companiei cu obiectivul de a continua această construcţie pe termen lung şi de a o duce la un nou nivel. Viziunea noastră este comună: să consolidăm leadershipul pe piaţa locală şi să accelerăm extinderea internaţională prin investii constante. Este un pas natural în maturizarea unui business de familie, care rămâne fidel valorilor fondatorilor şi în acelaşi timp se adaptează cerinţelor viitorului.

Radu Timiş Jr., CEO Cris-Tim Family Holding

Dar până şi numele arată că afacerea a fost gândită încă de la început pentru a fi dusă mai departe de următoarele generaţii. Numele a fost ales încă din 1992 şi reprezintă alăturarea dintre Cris de la prenumele Cristina şi Tim de la Timiş.

„A fost gândit încă de la început ca un brand de familie, cu promisiunea că în spatele fiecărui produs există oameni şi responsabilitate. Astăzi, pentru mine ca fiu al fondatorilor şi CEO al companiei, acest nume are o dublă semnificaţie: este atât o parte din identitatea familiei mele, cât şi o marcă recunoscută la nivel naţional şi internaţional.”

Iar faptul că pe etichetă scrie Cris-Tim nu înseamnă doar o garanţie pentru consumatori, ci şi o responsabilitate pentru el personal – aceea de a duce mai departe povestea începută acum peste trei decenii şi de a o adapta la viitor, adaugă Radu Timiş Jr.

O radiografie

Astăzi, sub umbrela companiei există trei unităţi de producţie cu o capacitate cumulată de 215 tone/zi. Fabrica principală este cea din Filipeştii de Pădure, Prahova, iar aici sunt realizate SKU-urile de carne procesată cu Eticheta Curată sub brandurile Cris-Tim, Matache Măcelaru, Obrăjori şi Csardas, dar şi o parte dintre produsele tip ready meals. Fabrica din Măgureni (tot din acelaşi judeţ, Prahova) este dedicată produselor entry level (cu preţuri mici) sub brandul Alpinia, dar şi proiectelor de marcă privată pentru retaileri. Unitatea din Bucureşti este dedicată exclusiv produselor de tip ready meals, care se vând sub brandul Bunătăţi.

„Primele noastre investiţii au fost realizate în zone defavorizate, acolo unde avem două dintre fabricile de mezeluri, contribuind atât la dezvoltarea companiei, cât şi la susţinerea comunităţilor locale prin locuri de muncă şi infrastructură”, povesteşte Radu Timiş Jr.

Un moment esenţial în parcursul Cris-Tim a fost lansarea Salamului Săsesc, care a devenit cel mai vândut salam din România, adaugă el.

„Apoi, am fost printre primii producători care au lansat pe piaţă categoria de ready meals, oferind o soluţie într-un moment în care consumatorii abia descopereau acest segment.”

Dar momentele-cheie nu se opresc aici, el amintind, printre altele, de lansarea produselor cu Eticheta Curată la nivel industrial (2017), de achiziţia brandului Matache Măcelaru (2011), de startul producţiei Salamului de Sibiu, produs DOP/IGP (2015) sau de lansarea tehnologiei HPP - High Pressure Processing (2011).

“Am avut un vis şi nu am renunţat. Iar în teren am mers pe o strategie a oportunităţilor, pas cu pas. Visul a fost să le dăm oamenilor o mâncare cât mai bună. Iar dacă la începutul afacerii «mai bună» a însemnat mai gustoasă, mai calitativă, în ultimii ani, de la lansarea Etichetei curate (2017), mai bun a însemnat mai sănătos, adică fără aditivi şi fără conservanţi”, completează Radu Timiş Sr.

El crede că aceste lucruri au asigurat popularitatea companiei în rândul consumatorilor.

„O spun mereu - orice om care alege un produs Cris-Tim se aşază, practic, la mine la masă, alături de familia mea.”

O altă „armă” sau un alt avantaj al companiei a fost pariul pe inovaţie - prin tehnologiile folosite, dar şi prin produsele puse pe piaţă, de la reţete la ambalaje, completează fondatorul afacerii.

Nu am gândit niciodată pe termen scurt acest business, aşa că le-am luat pe toate cum au venit şi am încercat să ieşim cu bine din provocări, ţinându-ne de vis şi de viziunea ataşată muncii noastre - un business pentru 100 de ani.

Radu Timiş Sr., fondator şi preşedinte al Cris-Tim Family Holding

Pariu pe investiţii

„Pe lângă multă muncă şi management modern, rezultatele Cris-Tim s-au datorat şi strategiei curajoase de investiţii. Am investit semnificativ în tehnologie, ceea ce ne-a plasat în poziţia de cea mai tehnologizată companie din sector”, completează CEO-ul companiei. Această abordare a facilitat echilibrarea deficienţelor de personal în anumite domenii şi a avut un impact direct asupra rezultatelor, inclusiv în vremurile dificile din punct de vedere economic, cum ar fi chiar şi 2025. „O altă «armă» o reprezintă forţa operaţională şi de producţie, zilnic avem o productie cumulată de 215 tone pe cele trei fabrici.”

Totuşi, în final, totul se întoarce şi se rezumă la AND-ul antreprenorial al afacerii, consideră Radu Timiş Sr.

„Acesta ne-a asigurat mereu creşterea, pentru că de fapt ne-a făcut să rămânem ancoraţi în viziunea noastră de dezvoltare, să reperăm şi să exploatăm oportunităţi de piaţă într-un orizont de timp foarte scurt în raport cu competiţia noastră, să investim în acelaşi ritm susţinut şi să fim pionieri în toate segmentele de business în care activăm.”

Iar provocarea mare, odată cu creşterea businessului şi cu complexitatea operaţională a acestuia, a fost să se păstreze acelaşi spirit antreprenorial în luarea deciziilor, însă totodată să se implementeze un model de guvernanţă corporatistă, cu proceduri, procese, reguli, roluri şi responsabilităţi bine definite, care să nu depindă de oameni, ci să reprezinte un set de standarde clare de funcţionare.

Un proiect pe termen lung

“Nu am gândit niciodată pe termen scurt acest business, aşa că le-am luat pe toate cum au venit şi am încercat să ieşim cu bine din provocări,
ţinându-ne de vis şi de viziunea ataşată muncii noastre - un business pentru 100 de ani”, explică Radu Timiş Sr.

E şi o vorbă la nemţi - prima generaţie creşte oaia, a doua generaţie vinde lâna, iar a treia generaţie mănâncă oaia, adaugă el. Aşadar, dacă nu ai în a doua generaţie pe cei care chiar să îşi dorească să preia businessul, nu ai realizat absolut nimic. Iar businessurile acestea antreprenoriale, de familie, rezistă şi au succes cât timp este familia implicată. „Pentru că familia dă continuitate. Şi iată, a doua generaţie din business-ul Cris-Tim este aici.

Copiii mei au fost martorii capacităţii noastre de a ne ridica şi de a o lua de la capăt, indiferent de situaţie/ criză. Cu greşelile trebuie să ştie ce să facă - iei ce e de învăţat din ele şi mergi mai departe.”

Radu Timiş Jr. conduce de aproape cinci ani afacerile familiei, însă e implicat efectiv în business de aproape un deceniu. El a studiat managementul afacerilor la Madrid, iar apoi şi-a continuat educaţia la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

“Ce am apreciat foarte mult şi am iubit la părinţii mei a fost faptul că m-au implicat de mic în business, adică mi-au arătat ce înseamnă, m-au luat mereu cu ei. M-au dus într-un magazin să văd cum vând marfă, m-au dus în prima lor fabrică pe care au construit-o. Ce puteam eu să înţeleg la vârsta de cinci ani, de şase ani, cât aveam în vremea aceea? Dar m-au făcut să prind gustul, să mă familiarizez cu businessul. De fapt, să mă pregătesc pentru o preluare ulterioară a afacerilor”, explică el.

Despre capitalul antreprenorial

Radu Timiş Sr. crede că dezvoltarea României depinde în mare măsură de forţa şi maturitatea capitalului antreprenorial autohton. Antreprenorii români sunt cei care înţeleg cel mai bine piaţa locală, oamenii, mentalităţile şi nevoile reale ale consumatorului. Ei nu construiesc doar pentru profit, ci pentru comunitate, pentru stabilitate, pentru generaţiile care vin.

„Capitalul antreprenorial românesc pot spune că este un capital care simte, care se implică emoţional şi care nu pleacă la primul semn de criză.” De aceea, crede că sprijinirea şi consolidarea capitalului antreprenorial românesc ar trebui să fie o prioritate naţională.

„Politicul trebuie să conştientizeze că un investitor român, o companie românească devenită  strategică pe plan local, regional sau naţional merită acelaşi tratament cu o companie străină care vine să investească în România.”

Şi atunci trebuie să beneficieze de aceleaşi stimulente ca investitorii străini, dacă face investiţii similare, dacă are un număr de angajaţi, impact economic şi social similare.

“Avem o vorbă în companie – suntem un business construit de români, cu români, pentru toţi românii de pretutindeni.”

Să ai un vis este esenţial, adaugă antreprenorul.

„Iar al meu a fost  Cris-Tim, care azi este astăzi printre cele mai valoroase branduri româneşti, alături de Dacia sau BCR. Face 33 de ani anul acesta, este un adult tânăr, plin de forţă, de vise legate de ceea ce are în faţă.”

O structură diversă

În prezent, dincolo de cele trei fabrici, Cris-Tim are şi o reţea proprie de 18 unităţi. Dincolo de magazinele acestea, produsele companiei sunt prezente în produsele companiei sunt prezente pe  rafturile tuturor  reţelelor de retail care operează în România, precum şi în peste 15.000 de magazine tradiţionale. Exportul are şi el o contribuţie importanta în structura vânzărilor, compania exportând în 17 ţări.

„Cred că a contat foarte mult că la momentul aderării la UE aveam 15 ani de business şi un brand românesc puternic deja”, completează fondatorul companiei.

Exporturile reprezintă astăzi un motor important pentru business-ul Cris-Tim şi rămân o prioritate strategică şi în viitor, afirmă şi CEO-ul companiei.

„Suntem cel mai mare exportator român de carne procesată. Colaborările noastre strategice şi parteneriatele solide au pus bazele unei prezenţe puternice în ţările europene, astfel încât să fim prima opţiune a partenerilor în aşa-numitul segment «ethnic market» (magazine care vând produse din anumite ţări ori regiuni – n.red.).”

Pe lista planurilor companiei se găseşte şi dezvoltarea de parteneriate cu reţele internaţionale de retail. „Vom continua să deschidem noi pieţe şi să construim parteneriate solide pe termen mediu şi lung.”

Radu Timiş Jr. spune că Cris-Tim a fost printre printre primii actori locali de profil care au ieşit la export în UE, iar asta în 2007, chiar când se forma diaspora românească din ţările din Occident.

„Am vrut să fim lângă ei, iar astăzi comunităţile de români reprezintă principalii noştri consumatori. Dar, încet-încet, am crescut şi dincolo de aceste comunităţi, mai ales pe pieţele unde există asemănări culturale şi de gust, precum Polonia, Serbia, Ungaria.”

Made in Romania nu este un handicap, adaugă el, dar trebuie să ai consistenţă şi continuitate în ce livrezi. Dacă respecţi valorile cu care ai ieşit în piaţă eticheta „Made in Ro” poate fi chiar o valoare adăugată, ţinând cont că gastronomia românească este foarte apreciată, atunci când este decoperită, completează el.

Totuşi, recunoaşte că la export brandul local nu are întotdeauna aceeaşi relevanţă ca în România. Consumatorii din alte pieţe nu au latura emoţională cu Cris-Tim aşa cum o au românii.

Fabricile din Filipeştii de Pădure şi Măgureni beneficiază de panouri fotovoltaice instalate care acoperă 20% şi, respectiv, 23% din consumul de energie al fabricilor.

Pariu pe M&A

„De aceea, pentru a ne consolida poziţia şi a creşte mai rapid, o strategie potrivită este achiziţia de branduri mici şi medii deja prezente pe pieţele pe care vrem să intrăm. Aceste branduri au încrederea consumatorului local, iar alăturarea lor cu know-how-ul şi capacităţile noastre de producţie şi distribuţie creează o platformă mult mai solidă de dezvoltare internaţională”, explică Radu Timiş Jr.

Această strategie va permite companiei să intre mai uşor pe anumite pieţe şi să accelereze creşterea.

„În următorii trei-cinci ani, îmi doresc să ne consolidăm poziţia de lider al sectorului agro-alimentar din România şi să începem scalarea businessului în regiunea Balcanilor şi a Europei Centrale şi de Est.”

Oferta este programată a se încheia pe 29 octombrie, iar ulterior intrarea la tranzacţionare se va face cu simbolul CFH.

Oferta publică iniţială a Cris-Tim Family Holding cuprinde un număr total de 27.066.667 de acţiuni.

„Listarea la BVB este pregătită de mai mulţi ani şi este un pas decisiv pentru următoarea etapă de dezvoltare a companiei. Credem că este cel mai bun lucru care se putea întâmpla pentru compania noastră, dar şi pentru România. Pentru noi, acest moment înseamnă accesul la un nou nivel de dezvoltare şi maturitate”, spune Radu Timiş Sr.

Până acum, tot ceea ce antreprenorii au construit a fost finanţat exclusiv din resurse proprii şi credite bancare.

Un vis ambiţios

„Am fost mereu datori, dar am crescut constant. Astăzi, suntem într-un punct în care putem atrage capital extern pentru a accelera dezvoltarea. Vrem să extindem capacităţile şi să producem inclusiv pentru pieţele din jur. O accelerare  ce vine din visul fiului meu, care este mai curajos şi mai ambiţios decât mine – să facem Cris-Tim cea mai mare companie alimentară din regiune, o companie de jumătate de miliard de euro.”

De altfel, pentru perioada 2025-2030, Cris-Tim a lansat un plan de investiţii de capital în cuantum de 890 de milioane lei (175 mil. euro). O parte din această sumă va fi direcţionată către dezvoltarea capacităţilor existente de producţie, direcţie finanţată parţial prin programul naţional de revitalizare a industriei agro-alimentare Investalim.

Spre exemplu, spun antreprenorii, în ultimii ani, un avans rapid l-a avut zona de ready-meal, unde Cris-Tim produce sub brandul Bunătăţi salate, meniuri, supe şi ciorbe, precum şi diverse produse din carne.

Programul de investiţii va fi implementat în perioada 2025 – 2028, acordul de finanţare fiind  semnat pe 8 octombrie 2024 de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale („AFIR”).

În afară de creşterea organică pe termen mediu peste ritmul pieţei, care se bazează pe programul de investiţii, în vederea implementării strategiei sale de dezvoltare, în următorii trei ani, Cris-Tim intenţionează să identifice activ şi să evalueze potenţiale ţinte de fuziuni şi achiziţii, cu scopul consolidării poziţiei sale competitive pe pieţele de mezeluri şi ready-meals şi a diversificării portofoliului său de alimente, vizând noi categorii de produse atât fresh, cât şi procesate.

Fondurile atrase prin derularea ofertei publice iniţiale vor fi folosite în proporţie semnificativă pentru susţinerea planurilor de investiţii ale Cris-Tim Family Holding.

„Structura investiţiilor pe care o vizăm în perioada următoare presupune atât vânzarea unui pachet de acţiuni existente, cât şi emisiunea de acţiuni noi, suplimentar faţă de cele aflate deja în circulaţie. În felul acesta, asigurăm un echilibru între lichiditatea oferită actualilor acţionari şi capitalul proaspăt care intră în companie pentru a finanţa planurile noastre de dezvoltare”, spune Radu Timiş Jr.

La nivel local, investiţiile Cris-Tim vor consolida infrastructura economică şi vor crea noi locuri de muncă, stimulând economic mai mult comunitatea din Filipeştii de Pădure şi din zonele învecinate, adaugă el. „Suntem deja cel mai mare angajator din judeţul Prahova şi unul dintre cei mai mari din sectorul de profil.”

Potrivit celor mai recente date Business Magazin, e vorba de peste 2.000 de salariaţi.

„În acelaşi timp, prin creşterea capacităţii de producţie şi a calităţii produselor, aceste investiţii vor susţine extinderea pe pieţele externe unde deja suntem activi, plus deschiderea unora noi, contribuind la recunoaşterea internaţională a brandului şi la accelerarea exporturilor.”

STRUCTURA BUSINESSULUI

Cris-Tim Family Holding

→ 2 segmente de business - mezeluri şi ready meals

→ 3 unităţi de producţie cu o capacitate cumulată de producţie de 215 tone/ zi

→ Fabrica din Filipeştii de Pădure – este fabrica principală a companiei, iar aici sunt realizate SKU-urile de carne procesată cu Eticheta Curată sub mărcile Cris-Tim, Matache Măcelaru, Obrăjori, Csardas, dar şi o parte dintre produsele tip ready meals

→ Fabrica din Măgureni este dedicată produselor entry level (cu preţuri mici) sub brandul Alpinia, dar şi proiectelor de marcă privată pentru retaileri

→ Fabrica din Bucureşti este dedicată exclusiv produselor de tip ready meals, care se vând sub brandul Bunătăţi

→ Cris-Tim are şi o reţea proprie de 18 magazine proprii

→ Dincolo de magazinele proprii, produsele companiei sunt prezente în peste 15.000 de magazine tradiţionale şi în toate reţelele de retail de la nivel naţional

→ Compania exportă în 17 ţări, printre care Germania, Spania, Italia şi Regatul Unit, ţări unde există comunităţi importante de români.

Un business integrat

Un argument important în businessul Cris-Tim îl reprezintă integrarea pe verticală. Acest aspect este un avantaj pentru orice business agroalimentar pentru că înseamnă control complet şi reducerea riscurilor, explică antrepenorii.

„În România însă, contextul este diferit: avem un deficit comercial semnificativ la carnea de porc, ceea ce face ca industria să depindă de importuri. Noi alegem cu mare atenţie furnizorii şi, deşi o parte importantă a materiei prime vine din import, atunci când există producători locali care se ridică la standardele noastre, ne aprovizionăm şi din România. Este modul prin care putem contribui la economia locală şi putem încuraja apariţia unui ecosistem mai solid, care să reducă treptat dependenţa de materii prime din import şi expunerea la volatilitatea costurilor.”

Într-adevăr, carnea de porc este responsabilă pentru mai bine de 1 mld. euro din deficitul comercial al României, deficit care se adânceşte an de an, atât la nivel general, cât şi la nivelul industriei alimentare în particular.

„În paralel, controlul nostru începe din momentul în care materia primă intră pe poarta fabricii: fabrici moderne, procese standardizate, trasabilitate completă, distribuţie proprie. Astfel, chiar dacă nu suntem integraţi complet pe verticală, avem garanţia că produsul final respectă aceleaşi standarde”, spune Radu Timiş Jr.

Soluţii pentru deficit

România este astăzi un net importator de alimente, deşi industria aceasta reprezintă una de importanţă strategică.

“Cifrele recente indică faptul că România importă alimente de 33 de milioane de euro pe zi, ceea ce înseamnă importuri alimentare de 6 miliarde de euro în primele şase luni ale anului. Suntem astăzi net importator şi de carne de porc, iar pesta porcină africană a redus producţia internă de la opt milioane de capete acum cinci-şase ani, la doar două milioane astăzi.

Rezultatul: dependenţă de importuri în proporţie de peste 90% şi presiune uriaşă pe balanţa comercială şi pe siguranţa alimentară.

Ce e de făcut?

„Pentru a schimba această realitate – iar sectorul creşterii suinelor are un potenţial uriaş, poate stimula economia rurală, poate genera locuri de muncă şi contribui semnificativ la creşterea PIB-ului -, România are nevoie de investiţii locale în ferme şi infrastructură.”

E necesară susţinerea producătorilor români prin programe de stat şi stimulente fiscale, dar e nevoie şi de parteneriate strategice care să asigure materie primă de calitate, adaugă el.

„Fără aceste măsuri, chiar şi mari exportatori, precum Cris-Tim, sunt nevoiţi să aducă carne din Spania, Germania sau Danemarca pentru a-şi menţine standardele, neputând folosi carne românească pentru export.”

Aşadar, România are nevoie de o strategie clară în domeniul alimentar.

„Ar fi esenţial ca mediul politic şi instituţiile de stat să arate mai multă determinare în a sprijini producătorii români – cei care au investit, au crescut şi au dezvoltat afaceri aici şi care vor continua să facă acest lucru.”

Ce ar ajuta? Programe guvernamentale, subvenţii sau stimulente fiscale adaptate nevoilor industriei.

Jucători puternici în acest sector – dar nu doar în industria procesatoare, ci şi în cele din amonte (fermieri şi producători) – ar putea transforma România dintr-o ţară net importatoare, într-o piaţă autosuficientă sau chiar exportatoare.

Un exemplu

„Pentru noi, Filipeştii de Pădure reprezintă o poveste de succes şi ar fi fost ideal să fie replicată masiv în ţară, în toate sectoarele. Acum 25 de ani, Cris-Tim a pus Filipeştii de Pădure pe harta economică a României, transformând o zonă defavorizată într-un adevărat epicentru al sectorului alimentar românesc, performanţă susţinută astăzi de cele trei fabrici moderne ale companiei.”

A fost o investiţie strategică ce şi-a demonstrat din plin valoarea, vizibilă în magnitudinea afacerii Cris-Tim astăzi, completează Radu Timiş Jr.

Pe viitor, inovaţia rămâne forţa motrică a companiei.

„Poziţia de lider ne obligă să fim pionieri în transformarea felului în care ne hrănim şi să aducem gusturi unice şi sănătoase în fiecare bucătărie.”

Compania are în portofoliu mai multe branduri şi mai multe tipuri de alimente, însă unele dintre ele sunt fanion. Lansat în 2002, Salamul Săsesc este lider în categoria salamurilor şi a fost motorul de creştere al businessului, explică executivul.

„A fost acel element care a consolidat brandul în conştiinţa consumatorilor.”

Similar, categoria ready meals a fost şi continuă să fie, chiar şi după 21 de ani de la lansare, un motor. Brandul Matache Măcelaru’, achiziţionat în 2011, şi-a pus şi el umărul la creştere. La fel a făcut şi Salamul de Sibiu, produs DOP/IGP, realizat de companie din 2015 încoace. Deşi mult mai tânar, fiind lansat în acest an, brandul Grătărescu a fost foarte bine perceput de consumatorii români.

Dar expansiunea nu se opreşte aici.

„În iunie 2025, Cris-Tim a lansat Fortzoso, primul brand românesc de gustări proteice destinat adolescenţilor, care combină proteine din carne, lactate şi surse vegetale.”

Spre deosebire de majoritatea brandurilor de pe piaţă, care vizează sportivii şi adulţii activi, acesta se adresează direct generaţiilor Z şi Alpha, un segment tot mai relevant pentru industria alimentară, spune Radu Timiş Jr. Noul brand este gândit ca o platformă integrată de alimentaţie, educaţie şi divertisment, cu elemente de gamification şi experienţe digitale, pentru a combina nutriţia cu interactivitatea şi joaca.

„Avem în vedere şi faptul că tânăra generaţie Y a devenit acum o parte importantă a forţei de muncă şi a consumatorilor.” Prin urmare, deciziile companiei sunt influenţate de comportamentul lor de consum.

Despre inspiraţie

„La cele mai mari târguri de profil am luat pulsul planetei în materie de alimentaţie şi pot spune că cea mai efervescentă tendinţă rămâne producerea de alimente cât mai sănătoase, cu eticheta curată. Iar noi am fost primii din România care am virat în această direcţie acum opt ani, fapt observat şi apreciat de clienţii şi potenţialii clienţi şi parteneri străini.”

Totodată, în ultimii ani, companiile din sectorul procesării cărnii, în principal, au pariat pe categoria de ready-meal, adică mâncare gata preparată. Acestea au lansat atât alimente pe bază din carne - precum chiftele, şniţele, produse la grătar, cât şi salate sau produse din lapte.

Aşadar, ce urmează pentru Cris-Tim?

„În 2022 am preluat conducerea companiei cu obiectivul de a continua această construcţie pe termen lung şi de a o duce la un nou nivel. Viziunea noastră este comună: să consolidăm leadershipul pe piaţa locală şi să accelerăm extinderea internaţională prin investiţii constante. Este un pas natural în maturizarea unui business de familie, care rămâne fidel valorilor fondatorilor şi în acelaşi timp se adaptează cerinţelor viitorului”, conchide Radu Timiş Jr., CEO-ul Cris-Tim.   

Citiţi prospectul pe investors.cristim.ro înainte de a subscrie!

Aprobarea prospectului nu are valoare de garanţie şi nici nu reprezintă o altă formă de apreciere a A.S.F. cu privire la oportunitatea, avantajele sau dezavantajele, profitul ori riscurile pe care le-ar putea prezenta tranzacţiile de încheiat prin acceptarea ofertei publice obiect al deciziei de aprobare. Decizia de aprobare certifică numai regularitatea prospectului în privinţa exigenţelor legii şi ale normelor adoptate în aplicarea acesteia.