Cum arata jumatatea plina a paharului

Postat la 31 ianuarie 2011 68 afişări

La inceput au fost magazinele de lux ivite pe Calea Victoriei: Hugo Boss, Mengotti, Max Mara Mont Blanc, Emporio Armani si Gucci au deschis sau au preluat aici spatii. Pe urma, omul de afaceri Radu Georgescu a vandut compania ePayent catre Allegro, parte a grupului sud-african Naspers. Ulterior, cladirea Floreasca Business Park isi schimba proprietarul, intr-o tranzactie de 100 de milioane de euro. Vin noi companii, cresc fondurile europene atrase, se deschid investitii in apa minerala si in medicina. Fata de tristetea din urma cu un an, lucrurile par sa se miste. E momentul sa devenim mai optimisti?

"Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare", descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor 1996-1997.

Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar optimismul sau venea insotit de cifre concrete: "In momentul in care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne asteapta un peisaj frumos". De fapt, Jonas af Jochnick anunta un plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii cinci ani: "Am fost activi in mediul economic romanesc de mult timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de aici si mai ales spiritul lor antreprenorial", a spus suedezul, explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit competitivitatea, "iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo si Somaco au fost de succes." Iar milioanele de euro pe care le trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu mai e "virgin", dar care e inca departe de a fi matur.

Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de nerezolvat.

Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra, sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: "Asteptam companiile, infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional pentru ca este momentul de repornire".

Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega Mall, de pe platforma Electromagnetica.

Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare centru comercial din Europa: Colosseum.

Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste 600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de locuri de munca.

Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000 mp.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/cum-arata-jumatatea-plina-a-paharului-7934288
7934288
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.