Viitorul finanţelor nu mai depinde de o singură bancă sau aplicaţie, ci de colaborarea între jucători, tehnologie şi oameni. Plăţile, creditele şi asigurările ajung direct în produsele şi serviciile pe care le folosim zilnic. AI poate face recomandări inteligente, în timp real, dar contactul uman rămâne esenţial în decizii complexe, iar soluţiile digitale trebuie să fie rapide, simple şi de încredere.

Finanţele din Europa Centrală şi de Est au depăşit modelul instituţiilor izolate pentru ca inovaţia financiară a devenit, prin definiţie, un efort colectiv, spune Alexandra Pollack, CEO, Unchain Festival, summit de finanţe şi tehnologie din Europa Centrală şi de Est. Băncile, fintech-urile, companiile de tehnologie, comercianţii şi autorităţile colaborează tot mai strâns, integrând servicii şi platforme. Aşa că viitorul nu mai este definit de un singur jucător sau produs, ci de interconectarea mai multor actori ai unui ecosistem din ce în ce mai complex şi integrat.

„Cred că această dinamică este cea «vinovată» pentru accelerarea inovaţiei în industria financiară, în general, iar la nivel regional observăm clar dorinţa clienţilor de a primi soluţii end-to-end (plată, credit, asigurare), lucru care creşte automat şi provocările de securitate şi de reglementare”, spune Alexandra Pollack.

În opinia ei, în Europa Centrală şi de Est, colaborarea regională şi între verticale este motorul digitalizării. „Vedem, de la un an la altul, la Unchain, cum cooperarea generează oportunităţi noi atât pentru companii, cât şi pentru consumatori.”

Nicio instituţie nu mai poate inova singură la viteza unei reţele. Ecosistemele au devenit infrastructura de bază a finanţelor moderne şi vor schimba sistemic modul în care interacţionăm de aici înainte.

Embedded finance, adică integrarea serviciilor financiare (plăţi, creditare, asigurări, conturi bancare) direct în platforme, aplicaţii sau site-uri nefinanciare, elimină necesitatea de a accesa un serviciu bancar tradiţional separat. Dar, explică Alexandra Pollack, embedded finance mută serviciile financiare în produse şi platforme nonbancare, iar acest lucru schimbă distribuţia puterii. Retailerii şi platformele câştigă teren deoarece pot oferi plăţi, creditare sau asigurări exact în momentul de nevoie (de exemplu, BNPL la checkout), fără ca banca să mai fie vizibilă. Cine deţine interfaţa cu clientul şi contextul devine mai influent, iar băncile riscă să fie percepute drept „motorul din culise” dacă nu se adaptează. „De aceea, băncile trebuie să se redefinească: fie devin furnizori de infrastructură (BaaS), alimentând produsele integrate ale altora, fie concurează prin experienţe digitale şi propriile ecosisteme.”

BIO

Alexandra Pollack şi-a dezvoltat parcursul profesional în zona de organizarea a evenimentelor tech, având peste 15 ani de experienţă în târguri B2B, conferinţe de inovaţie şi programe pentru startupuri, de la evenimente restrânse la festivaluri cu 15.000 de participanţi. A fost CEO la How To Web (2019–2021), contribuind la relansarea festivalului şi extinderea internaţională. A lansat GoTech şi Bucharest Tech Week, a dezvoltat MyConnector şi este fondator & CEO Unchain Fintech Festival.

Puterea se mută către cei care deţin datele şi relaţia primară cu clientul. „Banca poate rămâne emitentul, dar relaţia poate aparţine aplicaţiei. Pe termen lung, echilibrul se construieşte prin încredere şi alianţe. Embedded finance transformă rivalii în parteneri şi redefineşte ce înseamnă o instituţie financiară”, afirmă Alexandra Pollack.

În cadrul summitului, ajuns anul acesta la a cincea ediţie, se discută despre o Europă mai armonizată economic şi financiar, cu pieţe care funcţionează mai coerent. „În acest scenariu, Europa Centrală şi de Est poate juca un dublu rol, de catalizator şi liant, deoarece este atât un hub de inovaţie, cât şi un laborator regional. În ultimii ani, am văzut cu toţii soluţii fintech relevante născute în această parte a lumii, dar am şi adoptat soluţii din restul Uniunii Europene, acestea devenind din ce în ce mai integrate”, potrivit Alexandrei Pollack. Şi, adaugă ea, Unchain facilitează de cinci ani alinierea de viziune pentru a reduce decalajele Est-Vest, pentru a accelera incluziunea financiară, pentru modernizarea infrastructurii şi pentru creşterea cooperării în gestiunea riscurilor. „Dacă ţările regiunii se aliniază prin standarde tehnice şi recunoaştere reciprocă, pot propune modele scalabile la nivelul UE; însă este nevoie de încredere şi cooperare la nivel decizional. Regiunea poate demonstra, în mod practic, beneficiile integrării şi poate deveni o voce unită şi puternică pentru competitivitatea Europei la nivel global. Avem un potenţial mare.” Fintech-ul nu mai este o verticală separată; este integrat în banking, plăţi, retail, mobilitate şi infrastructură publică. Agenda summitului din 2026 va aborda teme critice precum pieţele de capital programabile, modelele de finanţe integrate dincolo de momentul check-outului, experienţele bancare hibride digital-umane şi rolul AI ca motor de eficienţă internă, nu ca instrument brut orientat către client. Care este următorul pas al finanţelor integrate, dincolo de check-out? „Embedded finance a pornit vizibil din zona plăţilor şi a creditelor la check-out, însă următorul pas este integrarea profundă, invizibilă, în experienţele zilnice. Vom vedea, probabil, credite şi asigurări contextuale, cu oferte instant, în funcţie de nevoie - travel, gadgeturi, logistică - sau chiar fluxuri B2B de finanţare a capitalului direct integrate în platforme.”

Finanţele programabile şi integrarea în infrastructură sau IoT nu mai sunt nici ele science-fiction, potrivit Alexandrei Pollack. Este posibil să apară plăţi şi tranzacţii machine-to-machine sau contracte financiare smart, integrate by design în tehnologiile emergente. Un concept cu potenţial ridicat îl reprezintă asistenţii AI, capabili să recomande economisire, investiţii, FX sau asigurări în contextul planificării, nu după producerea unui eveniment.

„Per ansamblu, finanţele integrate devin o utilitate omniprezentă: orice companie poate livra servicii financiare ca parte a produsului său, iar utilizatorii primesc acces fără paşi suplimentari, exact în momentul în care au nevoie. Trăim vremuri interesante, iar finanţele joacă un rol-cheie în schimbările socio-economice ale prezentului.”

Vorbind despre ediţiile anterioare ale summitului, reprezentanta evenimentului spune că lecţia-cheie este că puterea reală stă în ecosistem, nu în jucători individuali. În cinci ani, fintech-ul a trecut de la disruptor la mainstream, iar colaborarea dintre bănci, startup-uri şi autorităţi a devenit motorul progresului. „Tocmai de aceea, Unchain creşte anul acesta de la fintech pur la toate verticalele financiare. Dacă totul este fintech acum, ne lărgim orizonturile de definire a ecosistemului.”

Festival, ediţia 2028, va avea loc la Oradea în perioada 17-18 iunie, cu o participare estimală la peste 800 de lideri seniori şi decizionali din
40 de ţări

Şi pentru că inovaţia se construieşte prin încredere, dialog şi viziune comună, oamenii care construiesc viitorul industriei simt nevoia să se vadă faţă în faţă, argumentează Alexandra Pollack. Faptul că summitul adus la aceeaşi masă bănci comerciale şi naţionale, instituţii de reglementare, asociaţii profesionale, fintech şi big tech, dar şi ecosistemul de early-stage startups, precum şi multe alte verticale, a confirmat că viitorul se cocreează. „Creşterea festivalului de la o comunitate restrânsă la o platformă internaţională reflectă această dinamică: construim şi creştem o piaţă regională împreună. Asta este misiunea noastră.”

O lecţie-cheie? „Faptul că, deşi pare fragmentată istoric, Europa Centrală şi de Est are o identitate financiară comună şi puternică, iar cooperarea regională devine un avantaj competitiv.”

Care este conversaţia esenţială la Unchain 2026? Sunt mai multe puncte care, împreună, formează conversaţiile mari ale industriei. „Embedded finance şi embedded insurance fac parte din soluţii şi integrări axate pe comercianţi. Apar teritorii noi, atât în termeni de business - de la stablecoins la tranzacţii de obligaţiuni tokenizate -, cât şi în termeni de ţări şi platforme. Aşa cum spuneam, inovaţia se răspândeşte cel mai rapid prin parteneriate strategice”, declară Alexandra Pollack.

Tot ea spune că AI-ul devine norma, este prezent peste tot şi începe să transforme modelele de business. Totodată, exercită o presiune semnificativă asupra cybersecurityului, redefinind complet regulile securităţii.

Soluţiile digital-first nu mai pot funcţiona izolat - în banking, finanţe, asigurări etc. Ele devin platforme deschise, prin care toţi actorii din ecosistem se pot integra. „EUID vine să accelereze acest proces şi ne împinge pe toţi înainte în această direcţie. Liderii sunt, aşadar, provocaţi să evolueze pentru a colabora în reglementarea şi regândirea pieţelor, în contextul social mai larg.”

În acest context, cum arată experienţa bancară ideală în era digital-umană? „Cred că experienţa ideală combină viteza şi inteligenţa digitalului cu empatia şi încrederea umană. Digitalul trebuie să fie seamless şi personalizat - operaţiuni uzuale rapide, aplicaţii intuitive, insighturi şi notificări relevante, disponibile oricând”, punctează reprezentanta summitului. Însă contactul uman rămâne crucial în momente importante: decizii complexe, investiţii, fraude sau situaţii sensibile. „Pentru că finanţele se bazează pe încredere şi stabilitate. Asta nu se va schimba niciodată. Trecerea de la digital la expert uman ar trebuie să fie fără fricţiuni, cu un context păstrat - handover inteligent. În plus, omnichannel real înseamnă continuitate între telefon, laptop, call center şi sucursală, fără reluarea poveştii, fără sa mai pierzi timp. Ideal, banca devine un partener proactiv. AI-ul oferă coaching financiar, iar oamenii intervin când contează. Diferenţa o face echilibrul”, conchide Alexandra Pollack.     

De vorbă cu Alexandra Pollack, CEO, Unchain Festival

Unde aduce AI-ul cea mai mare valoare reală pentru bănci?

Aş spune că AI-ul aduce valoare pe mai multe planuri. În operaţiuni, vedem la partenerii noştri un impact imediat şi măsurabil: automatizează sarcini repetitive, reduce erorile şi întăreşte managementul riscului. Uneori, detectează fraudele în timp real şi poate genera credit scoring avansat pe volume mari de date, ceea ce creşte incluziunea financiară, inclusiv pentru segmente fără istoric bancar clasic.

Ce rezultă: mai multă eficienţă operaţională, costuri mai mici şi o rezilienţă mai mare a sistemelor?

În front-end, în acest moment, AI-ul îmbunătăţeşte experienţa clientului prin recomandări personalizate, produse inteligente, chatboţi disponibili 24/7 şi interacţiuni mai simple în aplicaţii, ceea ce poate creşte eficienţa, retenţia clienţilor şi, implicit, veniturile. Poate că astăzi cea mai mare valoare tangibilă se vede în operaţiuni, dar front-end-ul devine tot mai important pe măsură ce clienţii cer servicii smart, iar Agentic AI se dezvoltă din ce în ce mai mult.

Băncile care reuşesc să implementeze AI „la dublu” — eficienţă internă şi experienţă superioară pentru clienţi — vor avea, probabil, un avantaj competitiv considerabil.

Dacă fintechurile nu mai sunt disruptori, cine dictează ritmul inovaţiei?

Fintech-urile au trecut din zona de underdogs în mainstream şi au devenit parteneri esenţiali. Ritmul inovaţiei nu mai este dictat de o singură verticală, ci de ecosistem.

Trei factori ies în evidenţă mai mult decât ceilalţi. Primul este cooperarea banking Ă fintech Ă big tech: bănci şi fintech-uri care au trecut de la competiţie la colaborare, combinând agilitatea cu capitalul şi scalarea, ceea ce ridică standardele de viteză şi experienţă digitală.

Al doilea factor este chiar consumatorul, din ce în ce mai digitalizat, cu aşteptări pentru servicii instant, personalizate şi fără fricţiune. Cine nu livrează rapid şi calitativ pierde teren.

Al treilea factor, poate surprinzător, este reglementarea ca accelerator. Iniţiative precum PSD2 şi Open Banking forţează, în cele din urmă, deschiderea infrastructurii şi stimulează apariţia de soluţii noi - sandboxuri şi standarde comune care pot creşte viteza şi inovaţia.

Pe scurt, schimbarea este generată de colaborare, cererea pieţei şi politicile publice. De aici şi mutarea conversaţiei pe care Unchain Festival o propune în 2026: de la disruption la integrare financiară.

Ce ar trebui să înţeleagă mai bine autorităţile despre viteza inovaţiei financiare?

Reglementatorii sunt extrem de importanţi, iar Unchain Festival pune un accent deosebit pe relaţia bună pe care o are cu toate băncile centrale din regiune. Aceştia au misiunea de a proteja stabilitatea sistemului şi consumatorii, fără a sufoca inovaţia — fără îndoială, o misiune dificilă, care implică multă responsabilitate.

Tehnologia evoluează mai rapid decât reglementările, lucru vizibil în orice domeniu, motiv pentru care este nevoie de o reglementare agilă, adaptată unui ciclu iterativ. Acest lucru presupune o actualizare continuă a cadrelor existente: multe reguli sunt construite pentru o lume care deja s-a schimbat. Noţiuni precum crypto, blockchain, AI, platforme globale, CBDC-uri sau DeFi/DAO sunt astăzi mainstream; au ieşit din cercurile rebele ale Web3 şi au ajuns pe mesele băncilor centrale.

În plus, reglementatorii pot încuraja experimentarea protejată. Practica sandboxurilor permite ca inovaţiile să fie testate sub supraveghere, într-un mediu în care autorităţile pot intui, din mers, direcţia practică a pieţei.

Probabil cel mai important element rămâne însă dialogul constant şi deschiderea. Aici încercăm să jucăm un rol esenţial în construirea unei platforme pentru repere mai rapide, grupuri de lucru relevante şi includerea cât mai multor verticale, pentru a extrage idei din industriile adiacente - asigurări, retail, creditare.

Ca abordare generală, observăm că accentul se mută către principii - date, stabilitate, colaborare - şi mai puţin către proceduri rigide.