Crypto-milionarul român. Cine este Florin Cojocaru, cum a ajuns unul dintre cei mai mari investitori din proiectul Elrond, când s-a apucat de investiţii în crypto şi cum arată drumul de la primul bitcoin la un portofoliu de peste 80 de milioane de dolari?

Autor: Alex Ciutacu Postat la 22 noiembrie 2021 52987 afişări

Discuţiile despre milionarii din crypto sunt de cele mai multe ori teoretice, abstracte, iar personajele cunoscute sunt în principal cele care apar în presa internaţională. În acest context, Business Magazin a discutat cu unul dintre românii care au devenit milionari prin intermediul criptomonedelor pentru a afla ce este şi cum s-a dezvoltat această nouă „specie” pe care o putem numi „crypto-milionarul român”.

Florin Cojocaru sau flr_811, cum este cunoscut în comunitatea Elrond, este unul dintre primii români milionari în crypto. Povestea ultimilor 5 ani din viaţa lui este mai mult decât povestea unui român a cărui avere depăşeşte astăzi 80 de milioane de dolari şi pentru care „banii nu mai sunt scopul principal”.

Este şi una despre cum a pierdut 90% din sumă în primele 90% din tranzacţii, despre zile în care stătea în faţa ecranelor 18 ore din 24, despre cele nouă telefoane, laptopuri şi tablete pe care le foloseşte, despre ziua în care a pierdut 700.000 de dolari pentru că s-a crezut invincibil în trading, despre antreprenoriat în crypto şi despre modul în care priveşte acum proiectele la început de drum.

Piaţa criptomonedelor se situează la o capitalizare totală de peste 2.600 de miliarde de dolari, conform datelor oferite de platforma CoinMarketCap la momentul realizării acestui articol. Dintr-un total de 14.300 de proiecte, unul este fondat la Sibiu, are o capitalizare de circa 6 miliarde de dolari, şi se numeşte Elrond Network (EGLD).

Proiectul românesc este fondat de fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea, iar destinul lui Florin Cojocaru s-a suprapus cu destinul Elrond întâmplător la începutul anului 2020. Între timp, Cojocaru a devenit antreprenor în ecosistemul Elrond şi a ajuns ca 80% din portofoliul lui să fie format din circa 280.000 de EGLD, aceasta fiind moneda reţelei Elrond. La un preţ de 304 dolari per monedă, potrivit CoinMarketCap, asta înseamnă 85,1 milioane de dolari.

Înainte de bitcoin

Florin Cojocaru, 39 de ani, este din Bucureşti şi a intrat în lumea criptomonedelor în 2016. Până atunci el a acumulat experienţă de mai bine de un deceniu de antreprenoriat, cu diferite businessuri în domenii precum servicii, comerţ sau imobiliare.

„Am intrat singur, singurel (n.red: în afaceri). Am avut susţinerea familiei, adică tata m-a susţinut la modul psihic să îmi fac un business. Aveam 18-19 ani când am început să fac businessuri şi să investesc în câte ceva, tot felul de chestii minore, şi ştiu că la un moment dat nu aveam nici 20 de ani şi am făcut un service GSM, eu fiind pasionat de telefoane”.

Lucrurile au început să meargă bine odată cu un magazin online prin care vindea piese şi accesorii de telefoane mobile, într-un business care funcţiona prin import din China.

În 2016 a intrat împreună cu asociaţi într-un business imobiliar, prin care a ridicat câteva blocuri, inclusiv unul în cartierul Colentina din Capitală. Chiar şi în prezent spune că mai deţine câteva terenuri în zona Piaţa Unirii, însă momentan toate eforturile sale se îndreaptă spre universul crypto.

Totuşi, primele etape de antreprenoriat din viaţa lui au făcut mai mult decât să-l înveţe ce înseamnă business şi să îi genereze capital, şi-anume l-au dus întâmplător mai aproape de bitcoin.

„Aveam un business şi mergeam destul de des în China, chiar şi de două ori pe lună plecam prin Beijing şi foarte des în Guangzhou. Aveam un prieten acolo care mina pe vremea aia Bitcoin şi îmi spunea în 2014-2015 să cumpăr de 5-10.000 de dolari Bitcoin că o să fiu milionar în cinci ani. La un moment dat atât de mult mă bătea la cap să investesc încât i-am zis că dacă nu se opreşte nu îl mai sun când vin în China. Să nu îmi mai povestească, nu vreau să mai aud, am treaba mea – cumpăram produse din China şi le vindeam cu adaos de 50-100-200%, se câştiga bine atunci”.

Un an mai târziu, el a ajuns din nou în China şi atunci când s-a întâlnit cu prietenul său român la locul stabilit l-a găsit pe acesta cumpărând de băut pentru toată lumea din barul respectiv. Întrebat de Florin de unde are atâţia bani, prietenul său i-a explicat că „face o grămadă de bani cu monedele”.

„Era prin 2016 şi am zis să cumpăr şi eu bitcoin de 2.000 de dolari. Când am văzut că a început să crească şi câţi bani pot să fac am zis să mai cumpăr. În 2017 am mai cumpărat, în 2017 la final am mai cumpărat că tot creştea, în 2018 am cumpărat şi în vârf, la 13-14.000 de dolari. Pe lângă bitcoin am cumpărat ethereum, neo şi am început să fac trading atunci”.

18 ore din 24

Ritmul ameţitor în care creştea piaţa în 2017 l-a determinat pe Florin Cojocaru să înveţe cât mai multe despre tranzacţionarea de criptomonede şi să investească în continuare, dar în 2018 a învăţat ce înseamnă „regula 90-90-90” atunci când a pierdut 90% din deţinerile sale care se ridicau la câteva zeci de mii de dolari.

„Există o regulă în trading: 90% din traderi pierd 90% din sumă în primele 90% din tranzacţii. Am trecut şi eu prin asta şi este o chestie 100% reală. Cine nu a trecut prin asta nu a făcut într-adevăr trade, ci a avut noroc, a intrat într-un spot sau un future, a făcut 5x, 10x, 50x şi cam atât. Nu e trader”.

În contextul în care principala regulă a investiţiilor în criptomonede este să nu investeşti bani pe care nu îi poţi pierde, aşa cum o comunică oamenii din piaţă, cea mai mare provocare a lui Florin Cojocaru a fost să-şi stăpânească emoţiile.

„Neavând experienţă am pierdut destul de mult, după care am început să studiez, să îmi dau seama ce înseamnă blockchain, tehnologia asta, ce implică, unde poate ajunge, dacă e sau nu de viitor. Uşor, uşor am început să mă documentez, să înţeleg sistemul de blockchain şi mi s-a părut atât de fascinant încât am zis că ăsta e viitorul şi că vrem, nu vrem, tehnologia blockchain va fi viitorul”.


„Există o regulă în trading: 90% din traderi pierd 90% din sumă în primele 90% din tranzacţii. Am trecut şi eu prin asta şi este o chestie 100% reală. Cine nu a trecut prin asta nu a făcut într-adevăr trade, ci a avut noroc, a intrat într-un spot sau un future, a făcut 5x, 10x, 50x şi cam atât. Nu e trader”.


De la jumătatea anului 2018 Cojocaru s-a detaşat în cea mai mare parte de businessurile în care era implicat, iar în 2019 a renunţat definitiv la celelalte activităţi. Astfel, piaţa criptomonedelor s-a transformat dintr-o joacă, aşa cum o numea Florin, într-o realitate profesională.

„Mi-am propus ca în câţiva ani de zile să fac foarte mulţi bani, cu toate că la început am luat-o ca pe un fel de hobby, un fel de joacă. După care am văzut că se pot face bani din chestia asta şi că poţi ajuta cumva şi prin educaţie financiară pe cei de lângă tine să investească şi să facă bani la rândul lor şi mi s-a părut o chestie foarte interesantă”.

El a ajuns să stea în faţa ecranelor chiar şi 18 ore din 24 în anumite zile, iar în acest moment nu recomandă nimănui să investească futures pe piaţa crypto. Pentru context: tranzacţionarea spot înseamnă că schimbul între monedă şi activul cumpărat are loc instant, în timp ce tranzacţionarea futures poate fi de tip long sau short şi înseamnă că traderul cumpără un contract long mizând că valoarea va creşte în viitor sau vinde un contract short mizând că valoarea va scădea în viitor.

„În 2019 depăşeam bine 100.000 de dolari ca şi investiţie, dar făceam destul de mult, începusem să câştig din trade. Pe finalul lui 2019 a început şi piaţa futures şi nu erau atât de mulţi jucători pe futures şi câştigam bine acolo. Înţelegeam atât de bine tranzacţionarea încât după ce am învăţat să fac futures nu am putut să mă mai întorc la spot”.

Tranzacţionarea spot era ca o joacă la acest moment pentru el, dar nu aducea un câştig la fel de mare pe cât o aducea tranzacţionarea futures, însă asta a venit şi cu un stil de viaţă în care dormea două ore pe noapte. „Am învăţat singur prin experienţă, am pierdut mult şi am pierdut şi foarte mult timp şi nopţi nedormite, tocmai de-asta nu încurajez tranzacţionarea pe futures pentru că ajunsesem să dorm două ore pe noapte. Aveam alarme setate, scădea, creştea, mă trezeam, aveam multe conturi, foloseam boţi şi ordine plasate, dar cum le faci manual nu le face un bot”.

Pentru context, Florin spune că tranzacţiona după mai multe conturi, ceea ce a făcut ca el să fie înconjurat de ecrane, de la telefoane, tablete şi laptopuri. Îmi mărturiseşte că are nouă conturi, în timp ce cinci telefoane numerotate stau chiar pe masa la care discutăm.

„Ca să arăt cât de periculoasă e piaţa, când credeam că sunt invincibil pe futures într-o zi am pierdut 700.000 de dolari prin lichidarea a 4-5 conturi. A fost o scădere cred că controlată pe Binance în acel moment şi am fost lichidiat pe toate poziţiile, pe toate monedele”.

Dragoste la primul token

În martie 2020, Florin Cojocaru utiliza şi un bot care cumpăra singur şi tranzacţiona. Acesta avea la dispoziţie un bitcoin şi trebuia să facă achiziţii în parametrii setaţi de utilizator. Una dintre monedele achiziţionate de acest bot s-a întâmplat să fie ERD, aceasta fiind denumirea monedei Elrond, înainte ca un update şi o aşa-numită denominare a monedei în reţea să ducă la numele de EGLD.

„Am văzut că a cumpărat, a tranzacţionat, a făcut profit un 5-10%, am zis că mai cumpăr de un BTC. Am cumpărat, preţul a început să scadă, m-a prins exact la începutul pandemiei şi plecasem într-o vacanţă în Portugalia, prin Lisabona. Deschid telefonul şi văd că toată piaţa e roşie, iar prietena mea mi-a spus că nu fac nicio mişcare pe o asemenea corecţie. Cea mai mare greşeală pe care o poţi face este să vinzi când preţul s-a dus în jos 70-80%”.

El nu a făcut nicio mişcare şi a continuat să urmărească moneda celor de la Elrond şi să citească despre ea. Prima impresie atunci când a văzut că este o echipă românească a fost cea de ţeapă sau „scam”, aşa cum este cunoscut mai des în lumea crypto.

„Când am văzut ce au început să facă am citit mai mult şi m-am gândit că dacă ei reuşesc să facă 10% din ce şi-au propus o să ajungă foarte mari. Eu atunci investeam deja pe termen mediu în proiectul Zilliqa (ZIL), ceva asemănător cu Elrond. (…) După 3 săptămâni m-am decis, aveam 4 proiecte în care voiam să investesc o sumă mai mare de bani pe termen mediu-lung, şi printre care era şi Elrond, unde voiam să investesc 50% din ce mi-am propus. Am început să citesc şi mai mult şi m-am hotărât ca toată suma pe care o aveam pentru trade atunci să o investesc în ei”.

Asta a însemnat o investiţie de circa 170.000 de dolari la acel moment, iar în prezent investitorul spune că preţul mediu de intrare se situează pentru el la 1,2-1,3 dolari raportat la EGLD, care acum valorează 304 dolari. Asta înseamnă un multiplu de circa 250x pe investiţie. Florin spune că o parte din merite ar trebui acordate prietenei lui, aceeaşi care i-a zis în Portugalia să nu vândă pe corecţie şi care a avut o contribuţie mai târziu în decizia lui de a nu vinde monedele din proiectul Elrond la primele creşteri mai importante.

Florin Cojocaru a acumulat ERD până a ajuns la 173 de milioane de monede, însemnând circa 173.000 de EGLD după denominare. În acest demers el a început să se ataşeze de ideea de comunitate şi să discute cu ceilalţi investitori pe diferite reţele de socializare.

Tot în primăvara anului 2020 a început să posteze imagini cu walleturile lui digitale pe reţelele de socializare unde erau ceilalţi investitori pentru a arăta evoluţia investiţiei sale în proiectul Elrond. Aşa l-a cunoscut şi pe Mihai Bârcă, cunoscut drept „Dr. Delphi”, un dezvoltator software cunoscut în comunitate şi care avea să-i devină mai târziu şi partener de business.

„Dr. Delphi a fost primul care mi-a zis să nu mai postez portofelul că mă scamuiesc ăştia. (…) Am vorbit cu el şi mi-a zis să cunosc echipa, să merg la Craiova. Am făcut cunoştinţă într-o benzinărie, am discutat puţin, după care peste două săptămâni a zis să mergem la Sibiu să ne vedem cu echipa Elrond”.

Atunci s-a întâlnit pentru prima dată cu fondatorii Elrond, care voiau să afle cum a reuşit să acumuleze un volum atât de ridicat de monede din ecosistemul lor. Următoarea achiziţie majoră de EGLD a venit pentru Florin Cojocaru în octombrie 2020, când preţul monedei a scăzut sub 7 dolari de la 34 de dolari, iar el a plasat ordine pentru a cumpăra aproape 70.000 EGLD pentru a acumula.

„Eu îl aşteptam la 5,5 dolari şi mi-am dat seama că dacă o să ajungă cam pe acolo o să fie butonul, dar dacă ajunge acolo şi o să fie un bounce eu nu o să apuc să iau cantitatea respectivă şi era una destul de mare. Mai aveam atunci într-o firmă cam 3-400.000 de euro şi am zis că partea mea din acea firmă o investesc tot în Elrond şi pe aia”.

Florin conduce un Lamborghini Urus cu sigla Elrond. Sursa: Twitter


Antreprenor în crypto

Cea mai cunoscută şi simplă metodă de a câştiga bani din crypto vine din tranzacţionare spot, unde cumperi la un preţ mai mic şi vinzi la un preţ mai mare, sau prin piaţa futures.Cu toate acestea, multe dintre proiectele de criptomonede au şi opţiunea de staking, prin aşa-numiţi staking providers.

Pentru a înţelege conceptul de staking trebuie să ne gândim că o reţea blockchain descentralizată aşa cum îşi propune să fie Elrond este formată din noduri. Aceste noduri sunt cele care procesează tranzacţiile din reţea, iar în schimbul acestei activităţi cei care gestionează nodurile şi asigură funcţionarea lor sunt recompensaţi de reţea. 

În cazul reţelei Elrond există 3.200 de noduri în prezent, iar pentru a putea avea un nod trebuie să deţii 2.500 EGLD, echivalentul a 760.000 de dolari la un preţ al EGLD de 304 dolari. Cei care operează nodurile se numesc validatori, iar ei pot acumula EGLD şi de la alţi utilizatori.

Reţeaua îi recompensează pe validatori cu un randament anualizat de 16-17% pentru efortul lor. Acest randament este dinamic şi se poate modifica în funcţie de numărul total al monedelor aflate la stake. Pentru un utilizator această metodă de a câştiga bani din crypto este similară cu un depozit bancar.

Utilizatorul îşi pune monedele la staking şi încasează zilnic randamentul anualizat cunoscut drept APR (annual percentage rate). Utilizatorul îşi plasează monedele la staking prin intermediul unui furnizor de servicii de staking, care opreşte un procent din recompensa distribuită zilnic de reţea, restul ajungând la utilizator.

Aşa a intrat Florin Cojocaru în antreprenoriat în lumea crypto alături de Dr. Delphi, după ce au deschis la începutul anului 2021 Staking Agency, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de staking din ecosistemul Elrond. Pentru context, Staking Agency are aproape 600.000 de EGLD în 182 de noduri.

„Un validator primeşte 16% şi noi oprim un comision de 15% din această sumă. Adică din 16% la 1.000 de EGLD primeşti 160, din ăştia 160 noi oprim 15%. Majoritatea agenţiilor au fee între 10% şi 17-18%”.

Florin Cojocaru menţionează că monedele utilizatorilor nu ajung efectiv la agenţie, ci rămân blocate în smart contract. Un utilizator îşi poate retrage monedele de la staking, însă durează zece zile până când acestea ajung în walletul său.

Riscurile acestei opţiuni de investiţii vin doar în contextul în care o agenţie nu mai poate ţine nodurile funcţionale, le închide, iar utilizatorul nu mai primeşte recompensa. Totuşi, acesta va putea ieşi din smart contract şi pierde doar cele zece zile de aşteptare.

„Noi am fost prima agenţie de staking cu primul ID creat. Mihai a făcut un script care a alocat repede monede şi a blocat repede contractul. Când creezi o agenţie ai nevoie de 1.250 EGLD pe care îi blochezi în smart contract ca o garanţie. Noi am fost primii care am creat, eram la Craiova cu 4 laptopuri şi încercam să alocăm repede monedele să prindem noduri pentru agenţie. Erau vreo 500 de noduri şi noi am luat atunci vreo 130-140”.

Ulterior, comunitatea a început să discute mai mult despre descentralizare şi despre faptul că mulţi investitori nu au prins loc la staking la început, iar Florin Cojocaru a început să îşi retragă o parte din monede şi să lase loc şi pentru ceilalţi.

„Descentralizarea trebuie să fie una cât mai mare, nu poate un validator să aibă 1.500 sau 2.000 de noduri. Cu cât sunt mai mulţi validatori, cu atât descentralizarea este mai mare, cu atât riscul de a se produce ceva greşit în mod controlat pe reţea este mai mic. Şi trebuie să ai nodurile în locaţii cât mai diferite. Noi nu avem închiriate VPS de la un singur furnizor, avem 8-9 furnizori unde avem nodurile respective, punem mult accent pe securitate şi pe performanţa nodurilor”.

Din cei aproape 600.000 de EGLD plasaţi la Staking Agency circa 100.000 sunt sunt ai lui Florin Cojocaru. Concomitent, el şi-a plasat monede la stake şi la alte agenţii din ecosistem, în contextul în care nu mai era loc la propria agenţie.

El spune că opţiunea de staking există pentru majoritatea proiectelor din piaţa crypto, însă investitorii trebuie să fie atenţi la stabilitatea proiectului. Unele dintre ele oferă şi un APR, adică o aşa-numită dobândă anuală, de 40%, însă există riscul ca valoarea monedelor din ecosistem să scadă cu totul dacă nu este vorba de un proiect stabil.

„De ce te-ar avantaja să intri într-un proiect cu 40% APR şi într-un an să scadă cu 80%. Per total dacă investeşti pe un an de zile 10.000 de euro, peste un an mai ai 2.000 de euro şi ai primit 40% în plus la ei. Nu te avantajează cu nimic. De obicei proiectele cu un APR mai mare de 20% nu sunt de încredere decât dacă sunt proiecte care chiar construiesc deja, dar dacă au mai mult de un an de zile şi dă un APR mai mare de 20-22% proiectul trebuie să îţi pună semne de întrebare: de unde îţi oferă dobânda? De ce îţi oferă un procent aşa mare?”.

Florin Cojocaru împreună cu asociatul său au mai dezvoltat şi un instrument numit Elrond Scan, un motor de căutare unde pot fi văzute toate tranzacţiile legate de Elrond, iar în prezent lucrează în mai multe direcţii însă nu a oferit mai multe detalii.

Florin Cojocaru alături de fraţii Mincu. Sursa: Facebook


Proiecte crypto la început de drum

Investitorul pariază în continuare pe EGLD şi pe ecosistemul Elrond, dar dincolo de acesta se uită şi la proiecte aflate la început de drum care vor rula pe reţeaua Elrond şi îşi propune să investească în 3-4 proiecte pe an.

„În România din păcate în momentul de faţă nu am găsit un proiect care să fie măcar 1% asemănător cu Elrond. Din păcate, în urma succesului Elrond s-au găsit mulţi aşa-zişi dezvoltatori care vor să facă ce a făcut Elrond sau măcar să ajungă în sfera crypto prin faptul că există deja un proiect de succes. Dar mulţi nu au nici măcar şanse de 1% să facă ceva pentru că nu au experienţă.”

Cojocaru este abordat de mai mulţi antreprenori care vor să lanseze sau au lansat proiecte crypto în România, dar investitorul a observat că mulţi dintre aceştia nu au o viziune pe termen lung, nu au experienţă în domeniu şi nici echipe potrivite. „E un trend foarte mare să legăm crypto de proiecte pe care le dezvoltăm în viaţa reală, dau un exemplu, nu fac vreun apropo, dezvoltăm nu ştiu ce magazine sau ferme sau plantaţii şi facem o monedă şi legăm moneda aia cu… nu. Astea sunt 99,9% scamuri. Sunt foarte mulţi care vor să dezvolte ceva, au ambiţie, dar nu au experienţă. Poate nu vor să fie scam, dar ajung să fie sau îşi dau seama că sunt pe parcurs”.

De asemenea, el spune că este foarte atent la planul pe termen lung şi la sistemul financiar al proiectului şi modul în care este gândită recompensa în reţea.

„Cei mai mulţi greşesc la sistemul de recompensă, nu gândesc mai mult de 3-4-5 ani. M-am întâlnit zilele trecute cu nişte fondatori din România şi i-am întrebat de sistemul de recompense. Mi-au zis că se întinde pe cinci ani, am calculat, erau patru ani şi două luni, şi i-am întrebat ce fac după perioada asta, iar ei au fost surprinşi că mă gândesc ce se întâmplă peste patru ani. Şi le-am zis că dacă investesc 1 milion acum şi fac 100 de milioane peste trei ani şi vreau să vând, cui vând? Sistemul economic al proiectului era făcut prost”.

El a declarat că sunt totuşi două proiecte româneşti promiţătoare, dar a ales să nu dea nume nici pentru acestea, nici pentru cele care i s-au părut gândite prost. Totodată, a mai dat ca exemplu negativ o firmă cu afaceri de sub 50.000 de euro care voia să strângă rundă de finanţare de 10 milioane de dolari.

„Ce să faci cu 10 milioane de dolari când tu ai rulat timp de ani de zile şi nu ai avut o cifră de afaceri mai mare de 37.000 de euro? Pe ce îi cheltuieşti? Ce marketing foloseşti când ai experienţă în nimic şi nu ştii pe ce să cheltuieşti banii respectivi?”.

Cojocaru a explicat că proiectele serioase încep de obicei cu o primă rundă de finanţare mică, de 50.000-100.000 de euro, dezvoltă un prototip, explică ce au făcut cu fondurile şi ce vor să facă în continuare şi revin ulterior în piaţă pentru o rundă mai mare.

„Cei care cer 10-20 de milioane de dolari sau cei care dezvoltă proiecte şi îşi alocă între ei privat un număr de tokeni şi dau un 5-10% comunităţii nu fac nimic”.

Ce urmează

Florin Cojocaru lucrează astăzi peste 10 ore pe zi şi s-a îndepărtat de trading, cu precădere de cel pe futures. Mai investeşte în prezent, însă nu cu aceiaşi intensitate şi aceleaşi ore petrecute în faţa ecranelor.

Cea mai mare parte din timpul lui se îndreaptă către comunitate şi investitori, în special către investitorii mari din reţeaua Elrond. Pentru anul viitor, el îşi doreşte să reducă mult numărul de ore dedicate muncii.

„Aş vrea cumva să mă detaşez de partea de a fi implicat 100%, adică un fel de deconectare totală, fără telefoane, ceea ce mi-ar fi extraordinar de greu. Cumva aveam setat să intru doar de trei ori pe zi să mă uit la grafice, de trei ori la mesaje ale comunităţii, de trei ori la mesaje private”.

El a ajuns în punctul în care „nu mai contează banii în momentul de faţă”, iar telefoanele lui sunt pline de mesaje de la oameni care îi mulţumesc că a fost activ în comunitate şi le-a explicat cum funcţionează şi cum pot ajunge şi ei să câştige. De cealaltă parte are şi mesaje de la oameni care îi cer monede gratis sau mesaje de la oameni care îl ameninţă.


„Ca să arăt cât de periculoasă e piaţa, când credeam că sunt invincibil pe futures într-o zi am pierdut 700.000 de dolari prin lichidarea a 4-5 conturi. A fost o scădere controlată pe Binance în acel moment şi am fost lichidiat pe toate poziţiile, pe toate monedele”.


Una dintre preocupările pe care le menţine încă de la început este legată de securitate şi încurajează deţinătorii de criptomonede să procedeze ca el: portofelele şi toate detaliile care ţin de acestea să fie salvate pe ledgeruri, care sunt gadgeturi ce funcţionează ca un portofel fizic pentru monedele digitale. Acestea ar trebui păstrate întotdeauna în cutii de valori, în instituţii private, indică investitorul.

Florin Cojocaru conduce un Lamborghini Urus cu sigla Elrond pe el, însă spune că nu este neapărat pasionat de maşini. Îi place să călătorească şi vrea ca din ianuarie să aibă mai mult timp liber pentru această activitate.

„Iarna schiez foarte mult, plec destul de des la schi şi în rest cu bicicleta pe munte, şi la noi, dar şi în Spania foarte mult”.

El a retras de mai multe ori bani din crypto, atât sume de 100.000 de dolari, cât şi sume de peste 300.000 de dolari, dar spune că există în continuare o problemă cu băncile din România, care blochează tranzacţii şi conturi.

„Au început să fie mai friendly şi sunt anumite bănci care acceptă, dar sunt bănci care nu acceptă. (…) Chiar lucrez la petiţii către BNR, ANAF şi către ceva bănci, dar mă interesează astea două la care lucrez de vreo lună de zile şi mă interesează să le perfecţionez şi să strâng cât mai multe detalii şi analize”.

Cojocaru consideră că reglementările vor veni şi că România poate câştiga de pe urma taxării, în contextul în care businessuri ca ale lui pun toate actele şi documentele la dispoziţie, dar au nevoie de certitudinea că tranzacţiile lor nu vor mai fi blocate.

„Am demonstrat că am făcut banii ăştia, am tranzacţiile, pun totul la dispoziţie, plătesc impozit, statul câştigă de pe urma asta. De ce să mă duc în altă ţară să scot banii, să mut domiciliul fiscal pentru că jucătorii mari asta fac, se duc în Germania, Olanda, Portugalia, Dubai, unde au o fiscalitate ok şi băncile sunt prietenoase cu crypto”.

El se aşteaptă ca reglementările să vină cel puţin la nivel european, iar acestea ar putea ajuta piaţa să mai scape de aşa-numitele scamuri.

„La nivel global vor fi reglementări destul de dure la început, care vor afecta pe termen scurt, dar pe termen lung vor face bine şi sper să nu mai avem atâtea scamuri în piaţă şi fluctuaţii atât de mari”.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.