În urmă cu 25 de ani, IULIUS pornea de la un magazin de încălţăminte şi marochinărie, iar în prezent, grupul reuneşte un portofoliu de 320.000 mp de retail, peste 1.000 de parteneri şi proiecte care au transformat 125 de hectare urbane în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava în destinaţii de business şi timp liber. Modelul „investim ca să deţinem”, unul rar în dezvoltările imobiliare, a dus la un mod diferit de a gândi oraşul. Ce urmează?

IULIUS a început în urmă cu 25 de ani cu un magazin de încălţăminte şi marochinărie în Iaşi şi cu intuiţia că oraşele României vor avea nevoie de noi tipuri de spaţii — mai ample, mai moderne, mai conectate la viaţa comunităţii. Din această afacere mică s-a născut un model de dezvoltare care a ajuns astăzi la investiţii cumulate de peste 1 miliard de euro, două proiecte mixed-use, peste 320.000 mp de retail, 240.000 mp de birouri şi intervenţii urbane care au schimbat definitiv dinamica unor oraşe precum Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava. În centrul acestei evoluţii stă o filosofie neobişnuită pentru regiune: IULIUS dezvoltă proiecte pe care le păstrează în portofoliu şi le administrează intern, pe termen lung.

De aici provin standardele ridicate de execuţie, investiţiile continue în modernizare, clădirile verzi, parcurile cu arbori maturi şi modelul operaţional în care peste 1.700 de angajaţi monitorizează zilnic performanţa proiectelor — de la mixul de chiriaşi şi trafic la experienţa vizitatorilor.

Tot acest mecanism a permis trecerea de la malluri la intervenţii urbane complexe: reconversii industriale, proiecte integrate cu funcţiuni multiple, investiţii masive în infrastructură publică şi finanţări verzi fără precedent în România.

În paginile următoare, vocea acestei transformări este completată din interior: Sebastian Mahu, Head of Asset Management, explică modelul „investim ca să deţinem” şi viaţa unui proiect după inaugurare; Marius Perşenea, Chief Operating Officer, descrie arhitectura financiară care susţine dezvoltările până în 2040; Raluca Munteanu, director de dezvoltare, vorbeşte despre regulile regenerării urbane; Oana Diaconescu, Head of Leasing Retail, analizează evoluţia retailului în 25 de ani; Dan Chelaru, Group Sustainability Officer, arată cum sustenabilitatea a devenit strategie de business; iar Roxana Cruceanu, Head of Marketing, conturează povestea unui brand trăit, nu doar perceput, în oraşele României.

Cum funcţionează modelul de administrare „investim ca să deţinem”?

Pentru IULIUS, modul de administrare a unui proiect începe cu o premisă mai rar întâlnită în regiune: compania dezvoltă pentru a păstra. Este filosofia care a modelat toate proiectele din ultimii 25 de ani şi care, în opinia lui Sebastian Mahu, Head of Asset Management, reprezintă diferenţa majoră faţă de orice alt dezvoltator din zonă. „Suntem o companie care investeşte pentru a deţine, iar asta se reflectă în modul în care abordăm şi realizăm proiectele. Când dezvolţi un proiect pe care îl vei administra ulterior, accentul se pune nu atât pe când vei livra investiţia, cât pe cum va funcţiona în timp, cât de performantă va fi.” Această perspectivă duce la standarde de execuţie mai ridicate, selecţie atentă a materialelor şi o preocupare constantă pentru calitatea conceptului arhitectural. În viziunea lui, execuţia în sine este o investiţie în administrarea de mai târziu. „Prin lucrări realizate corect şi materiale durabile, reduci din potenţialele reparaţii ulterioare şi din costurile de mentenanţă.” Din aceeaşi logică provin şi clădirile verzi, proiectate astfel încât să fie eficiente energetic şi uşor de întreţinut, înainte ca legislaţia sau piaţa să impună acest lucru. Având la bază această filosofie, grupul a evoluat astfel de la 7.500 mp de retail şi 82 de magazine la Iulius Mall Iaşi la un portofoliu de 320.000 mp şi peste 1.000 de parteneri, proiectele sale – Iulius Mall Iaşi, Suceava, Cluj, Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara – devenind repere regionale puternic integrate în comunităţile oraşelor, după cum subliniază reprezentanţii companiei. 

Sebastian Mahu, Head of Asset Management, IULIUS

„Suntem o companie care investeşte pentru a deţine, iar asta se reflectă în modul în care abordăm şi realizăm proiectele. Când dezvolţi un proiect pe care îl vei administra ulterior, accentul se pune nu atât pe când vei livra investiţia, cât pe cum va funcţiona în timp, cât de performantă va fi.”

Un alt element-cheie al modelului IULIUS este administrarea internă, integrată, pentru toate componentele unui proiect. „Avem property management intern pentru toate dezvoltările noastre şi gestionăm in house leasing & tenant management, marketing, management financiar, asset management, HR, tehnic, peisagistică, proiectare, ESG, cleaning şi altele.” Cele peste 1.700 de persoane din echipele din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava îi permit companiei un control ridicat asupra deciziilor operaţionale. Mahu compară modelul cu o instituţie academică: „Dacă ar fi să fac o comparaţie, aş asemăna compania cu o universitate, care are diverse specializări. Echipele au crescut organic, odată cu proiectele”. Abordarea integrată aduce mai multe avantaje: decizii rapide, testarea unor strategii într-un centru şi replicarea lor în altul, corecţii prompte acolo unde sunt necesare, predicţii mai exacte şi o înţelegere mult mai profundă a pieţei. „Putem rezolva în timp util probleme operaţionale, în beneficiul chiriaşilor, şi putem testa strategii sau campanii pe care apoi le replicăm cu încredere în întreaga reţea.” Tot această structură face posibilă relaţia directă cu chiriaşii – 1.000 de parteneri de retail şi 140 de companii în clădirile de birouri. „Considerăm că aceştia sunt, în egală măsură, investitori în businessul pe care îl dezvoltăm. Ne preocupăm de succesul sau de redresarea fiecărui chiriaş la fel de mult ca de traficul înregistrat.”  Din această cultură a colaborării directe au pornit şi numeroase concepte HoReCa care s-au transformat ulterior în branduri naţionale, odată ce s-a dovedit că modelul lor de business funcţionează solid într-unul dintre proiectele IULIUS.

Viaţa unui proiect după tăierea panglicii

Privind retrospectiv, Sebastian Mahu observă că „viaţa” unui proiect trece prin etape distincte. În primii doi ani apare perioada de acomodare cu piaţa şi cu clienţii, una în care operatorii de malluri şi chiriaşii testează, ajustează, schimbă mixul de magazine şi experimentează strategii de marketing. Apoi urmează maturizarea, un proces mult mai puţin liniar decât pare. În ultimii ani, schimbările rapide în comportamentul de consum au făcut această etapă mai dinamică, obligând proiectele să fie flexibile şi reactive. Exemplul cel mai clar este Iulius Mall Iaşi, cel mai vechi proiect al companiei. Poziţionarea într-un campus studenţesc şi un public predominant tânăr au făcut ca mallul să rămână, la 25 de ani de la deschidere, unul dintre cele mai „tinere” proiecte din portofoliu. Această tinereţe operaţională se datorează şi strategiilor aplicate în timp: „În primii opt ani, mallul trecuse deja prin două extinderi majore, i-am adăugat un food court, apoi primul cinematograf Cinema City din România, iar ulterior a fost primul mall din reţeaua noastră cu brandurile grupului Inditex”, explică Mahu. „Am investit strategic”, subliniază el.

Compania a adaptat mixul de chiriaşi astfel încât să răspundă nevoilor noii generaţii — retaileri mass-market, branduri din sport, cosmetice, fashion şi food & beverage. În food court au fost atraşi operatori noi, iar cinematograful a fost modernizat în acest an. În 2026, în Iulius Mall Iaşi se vor deschide noi magazine din segmentul young fashion. Proiectul are şi o strategie de marketing concentrată pe generaţia Z: „Majoritatea campaniilor şi evenimentelor gravitează în jurul acesteia, iar comunicarea se axează mult pe mediile digitale”, spune Sebastian Mahu. Pe termen mediu, compania vizează consolidarea poziţiei de lider regional pe care o deţin toate dezvoltările sale: „Actualizăm mixul de magazine, adăugăm mai mult entertainment şi vom realiza lucrări de modernizare.” La Suceava, extinderea realizată împreună cu Atterbury Europe, în valoare de 40 de milioane de euro, a dus suprafaţa Iulius Mall Suceava la 60.000 de metri pătraţi şi a atras branduri precum Lefties, Stradivarius, Reserved, HalfPrice, DAAR, Mohito, Cropp, House şi TEDi. La Cluj, unul dintre cele mai performante centre comerciale la nivel naţional, urmează o modernizare amplă, care va include noi ancore şi branduri adresate tinerilor şi familiilor. Deja s-au deschis magazine precum BOSS, KIKO Milano şi RITUALS, iar în 2025 urmează Bebe Tei. În vestul ţării, Iulius Town Timişoara rămâne lider de piaţă, cu o suprafaţă de retail de peste 108.000 de metri pătraţi şi o ofertă completă de shopping, restaurante, servicii, sport şi entertainment. Odată cu deschiderea Lefties şi Primark în 2024, proiectul reuneşte toate ancorele majore de fashion disponibile pe piaţa din România, în urma unei reconfigurări strategice a 14.000 de metri pătraţi.

Marius Perşenea, Chief Operating Officer, IULIUS

„Parteneriatele financiare internaţionale sunt deosebit de importante, având în vedere capacităţile relativ restrânse ale jucătorilor bancari autohtoni. Nu am ajuns încă la nivelul de capitalizare bancară din centrul Europei pentru a fi posibilă finanţarea proiectelor masive, cu impact puternic asupra comunităţii, în exclusivitate de bănci cu activitate doar în România. ”

Proiectul Palas Iaşi trece, la rândul său, printr-un proces ambiţios de remodelare, după un concept arhitectural semnat de Foster Ă Partners. Investiţia, estimată la 80 de milioane de euro, prevede extinderea zonei de retail cu 16.000 de metri pătraţi, până la un total de 80.000 de metri pătraţi închiriabili, prin optimizarea spaţiilor existente, fără clădiri noi. Lucrările au demarat în toamnă şi vor continua etapizat, în paralel cu funcţionarea proiectului. „Date fiind performanţele foarte bune ale Palas”, explică Mahu, „avem cereri din partea retailerilor pentru spaţii noi sau pentru extinderi şi remodelări de magazine.” Unele ancore îşi vor tripla suprafaţa, vor fi aduse branduri internaţionale în premieră regională, iar zona de food & beverage va fi diversificată cu noi concepte de restaurante tematice şi cafenele. Parcul va fi reamenajat cu atracţii acvatice şi spaţii interactive, iar centrul de evenimente va fi relocat şi extins. În 2025, compania a finalizat deja reconfigurarea a 11.000 de metri pătraţi pentru noi magazine şi extinderi, inaugurând branduri precum JD Sports, BUZZ, Nike, Crocs, Hervis Sports, LEGO®, Levi’s, RITUALS, KIKO Milano (pop-up) şi All Mountain – distribuitor oficial The North Face şi Patagonia. În perioada imediată urmează Sport Guru, Sport Vision şi Popeyes, iar Primark va fi inaugurat anul viitor, pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi. Administrarea unui portofoliu de această dimensiune presupune monitorizarea continuă a performanţei. IULIUS urmăreşte vânzările pe metru pătrat, traficul total şi traficul pe zone, procentul vizitatorilor care devin cumpărători, rata de revenire a clienţilor, participarea la evenimente şi campanii, procentul de închiriere şi sustenabilitatea operaţională. „Sunt instrumente care ne arată performanţa portofoliului”, explică Mahu. „Vrem să le menţinem la niveluri ridicate, dar nu cu orice preţ. Pentru noi, esenţiale sunt experienţa clienţilor şi calitatea serviciilor oferite consumatorilor şi chiriaşilor, pe termen lung.” Experienţa partenerilor internaţionali are un rol important. Atterbury Europe este partenerul alături de care, din 2017, IULIUS administrează reţeaua Iulius Mall şi a dezvoltat ulterior Iulius Town Timişoara. Împreună realizează acum proiectul mixed-use RIVUS din Cluj. În 2023, compania a consolidat conceptul Family Market prin atragerea unui partener american, W&E Assets, într-un joint venture 50-50 pentru cele două centre de proximitate din Iaşi. Privită în ansamblu, strategia IULIUS rămâne una consecventă, axată pe investiţii concepute să funcţioneze bine pe termen lung, administrare integrată şi un ritm constant de transformare, adaptare şi modernizare. Iar, în cuvintele lui Sebastian Mahu, „nu am făcut investiţii speculative, ci am crescut organic, cu prudenţă, pe pieţe unde am identificat nevoi concrete; am ascultat vocea comunităţii şi am livrat proiecte care stimulează economia locală şi care oferă experienţe pentru clienţi”.

Finanţarea viitorului. Cum îşi construieşte IULIUS parteneriatele care îi susţin proiectele până în 2040?

Marius Perşenea, Chief Operating Officer al IULIUS, vorbeşte despre o strategie de finanţare a grupului care a evoluat constant, în ritmul dezvoltărilor tot mai ample. „Având în vedere volumul mare al finanţărilor necesare grupului IULIUS, am fost preocupaţi ca, la fiecare finanţare nouă, să atragem cel puţin un partener nou”, spune el. În ultimii cinci ani, acest principiu s-a tradus în extinderea portofoliului cu doi dintre cei mai importanţi finanţatori internaţionali – BERD şi IFC – şi în structurarea unor portofolii de active „cu o logică identică”, finanţate de sindicate bancare aliniate din perspectiva apetitului la risc. Parteneriatele financiare internaţionale au devenit esenţiale într-o economie în care „capacităţile jucătorilor bancari autohtoni sunt încă relativ restrânse”. Perşenea subliniază că România „nu a ajuns încă la nivelul de capitalizare bancară din centrul Europei” pentru a susţine singură proiecte de amploare. De aceea, pentru finanţatorii externi, proiectele IULIUS sunt „extrem de atractive”, atât prin poziţionarea lor regională, cât şi prin nivelul competitiv al costurilor. Stabilitatea vine dintr-o politică de creditare prudentă, cu parametri conservatori şi scenarii de stres gândite pentru momentele în care „piaţa devine mai volatilă sau încordată”. 

Raluca Munteanu, director de dezvoltare, IULIUS

„În orice proiect pe care îl dezvoltăm, punctul de plecare este întotdeauna realitatea oraşului şi nevoile reale ale oamenilor care trăiesc acolo. Nu credem în proiecte matriţă sau în soluţii standardizate. Şi nu este vorba despre valoarea investiţiei, pentru că poţi aloca sume foarte mari, dar dacă ceea ce construieşti nu răspunde unor necesităţi concrete, nu generează valoare şi nu va funcţiona pe termen lung, rezultatul nu va fi convingător şi nici îmbrăţişat de comunitate. Tocmai de aceea, pentru noi conceptul nu are obiectivul de a crea doar un ansamblu modern, ci o destinaţie cu sens pentru comunitate.”

Când vine vorba despre profilul investitorului interesat de proiectele IULIUS, acesta nu se limitează la investitorii tradiţionali. „Depinde de ceea ce înţelegem prin investitor”, explică Perşenea. Grupul are în prezent două parteneriate cu investitori din Africa de Sud şi SUA, dezvoltate „de mulţi ani”, iar în acelaşi timp, şi partenerii bancari sunt priviţi ca investitori, dat fiind volumul semnificativ al finanţărilor. În toate cazurile, factorul decisiv este încrederea: „investesc, în primul rând, multă încredere în noi şi în proiectele noastre, în capacitatea de a livra proiecte de calitate, cu performanţă pe termen lung”. Privind spre orizontul 2030–2040, direcţia strategică nu este una nouă, ci o consolidare a parcursului început acum 15 ani. „Vorbim despre continuarea unei direcţii strategice începută în 2010: investiţia în proiecte mari, cu puternic impact economic la nivel de comunitate, sustenabile, de regenerare urbană, cu funcţiuni mixte.” Obiectivul rămâne acela de a livra proiecte în topul performanţei, indiferent de domeniu, şi de a „multiplica şi valorifica resursele existente în piaţă” pentru cicluri de dezvoltare „mai scurte şi de volume tot mai mari”.

Schimbarea ca strategie urbană: cum şi-a propus IULIUS să rescrie regulile dezvoltării în oraşele României?

Pentru Raluca Munteanu, schimbarea nu a fost niciodată un slogan, ci mecanismul intern prin care grupul a evoluat. „Schimbarea a fost cea care ne-a determinat să livrăm regenerare urbană încă de pe vremea când formularea trebuia să vină la pachet cu explicaţii, argumente şi prognoze de impact”, spune ea. În viziunea sa, transformarea nu este doar un rezultat al proiectelor, ci chiar punctul lor de plecare: „viziunea trebuie să fie nu doar răspunsul nevoilor de astăzi, ci al celor pe care generaţiile viitoare le vor avea”. Proiectele IULIUS au crescut în complexitate, iar fiecare etapă a venit cu o ridicare a ştachetei. „Fiecare proiect livrat a venit cu un update, din toate punctele de vedere”, explică Munteanu. De la arhitectură la sustenabilitate, de la mobilitate la tehnologie, transformarea a devenit un proces structural. Colaborările cu Foster Ă Partners şi UNStudio sunt expresia acestei ambiţii: „expertiza lor ne ajută să ne menţinem promisiunea: aceea de a realiza proiecte cu impact real… care oferă experienţa oraşelor viitorului”.

Punctul de inflexiune a venit în 2012, odată cu Palas Iaşi — primul proiect mixed-use de mare amploare din România. „Noi am ales să transformăm terenuri centrale, dar puţin valorificate, în locuri care să prindă viaţă”, spune Raluca Munteanu. „Practic, am conectat zone urbane izolate la oraşul din jurul lor şi le-am oferit o nouă identitate.” Acea intervenţie nu a schimbat doar perimetrul zero al Iaşului, ci şi dinamica oraşelor universitare unde IULIUS avea să se extindă ulterior. Diferenţele dintre proiectele de început şi cele aflate acum în lucru sunt radicale: „de la abordare, la tehnologii implementate, la strategii de sustenabilitate, la gestionarea paralelă a unor echipe multidisciplinare… până la importanţa acordată arhitecturii şi obţinerii finanţării”. Acest „know-how care se amplifică” a dat grupului curajul să abordeze proiecte care, la prima vedere, „par provocări poate prea greu de dus”. La Cluj-Napoca, reconversia platformei Carbochim a început cu o decizie atipică în real estate: păstrarea şi modernizarea fabricii. „Continuarea activităţii industriale este o parte fundamentală a identităţii zonei”, spune Munteanu. „Relocarea şi retehnologizarea au permis ca uzina să rămână cel mai mare producător de abrazive profesionale din România.” De aici începe conceptul RIVUS, structurat în jurul a trei teme: natură, cultură şi familie. „Grădina urbană propusă va crea o conexiune directă cu râul Someş”, explică ea, subliniind că pentru acest parc au fost pregătiţi „peste 700 de arbori maturi”, crescuţi într-o pepinieră care funcţionează şi ca spaţiu educaţional.

Mobilitatea este, de asemenea, un element transformator. „Investim în cele mai ample soluţii de mobilitate din portofoliul nostru”, spune Munteanu, vorbind despre „un nou pod rutier, pasarele pietonale peste Someş, două sensuri giratorii şi peste 3.200 de metri de piste de biciclete”. Aceasta nu este doar infrastructură, ci răspuns la cerinţele comunităţii: „Toată viziunea a fost construită printr-un proces de consultare extins”. La Constanţa, transformarea începe cu alt tip de muncă: remedierea terenului. „Este cel mai amplu demers de acest tip Europa de un investitor privat”, afirmă Raluca Munteanu — 29 de milioane de euro investiţi doar pentru ca terenul să devină „curat, sigur şi pregătit pentru noul rol”. Proiectul, conceput alături de Foster Ă Partners, va funcţiona ca un nou cartier: birouri, retail, spaţii culturale, sport, educaţie şi o grădină botanică alimentată cu „1.100 de arbori maturi“, deja aclimatizaţi în pepinieră. În această viziune, regenerarea urbană nu este un exerciţiu punctual: „Este o intervenţie care schimbă modul în care oraşul se dezvoltă mulţi ani de acum înainte”. De aceea, parteneriatul public–privat este esenţial. „Proiectele mari nu pot funcţiona fără un parteneriat real şi activ între mediul privat şi cel public”, spune ea. Palas Iaşi rămâne demonstrativ: „Pornind de la o zonă în degradare din punctul zero al oraşului, am creat o grădină urbană de cinci hectare… astăzi este una dintre imaginile emblematice ale Iaşului”.

Oana Diaconescu, Head of Leasing Retail, IULIUS

„Românii nu merg la mall doar pentru shopping, ci şi pentru a-şi petrece timpul într-un mod cât mai plăcut şi eficient, de aceea experienţele aduc o mare plus-valoare, indiferent că este vorba despre filme, spectacole, expoziţii imersive, evenimente şi târguri tematice, lansări şi tot ce este nou în materie de entertainment.”

În tot acest proces, principiile sunt ferme: „Dezvoltarea trebuie să înceapă cu zonele inactive, degradate sau cu probleme de mediu.” Doar astfel un oraş devine cu adevărat sustenabil. Regenerarea unor astfel de terenuri aduce beneficii imediate: „remedierea unor insule de căldură, refacerea unor terenuri contaminate, reconstruirea biodiversităţii urbane”.

Iar în logica tranziţiei verzi, timpul devine infrastructură. „Reducem distanţele între punctele de interes şi dezvoltăm facilităţi de proximitate”, spune Munteanu. Nu este vorba despre enclave, ci despre „o economie de timp care schimbă viaţa oamenilor”. În ansamblu, modelul IULIUS urmăreşte aceeaşi direcţie: „proiecte personalizate, ancorate în identitatea locală, care transformă terenuri problematice în zone de viaţă urbană şi contribuie activ la tranziţia către oraşe mai sustenabile”. Este un model „perfecţionat continuu”, tocmai pentru că realitatea oraşelor se schimbă — iar proiectele trebuie să o facă odată cu ea.

Retailul experienţial: cum s-a schimbat piaţa în 25 de ani şi ce caută brandurile astăzi în proiectele IULIUS

Transformarea retailului românesc din ultimii 25 de ani este una spectaculoasă, după cum observă Oana Diaconescu, Head of Leasing Retail în cadrul IULIUS. Piaţa este astăzi „dinamică, încă nesaturată, cu un apetit crescut pentru branduri internaţionale şi experienţe de shopping integrate”, iar România continuă să fie atractivă datorită unei clase de mijloc în expansiune şi a unui comportament de consum „tot mai sofisticat”. Traficul ridicat şi vânzările solide din centrele comerciale arată un consumator activ, pentru care shoppingul nu mai înseamnă doar achiziţie, ci şi trăire. Evoluţia retailului local a făcut trecerea de la mici afaceri locale curajoase la o piaţă diversă, în care retailerii internaţionali găsesc infrastructura, formatele şi profilul consumatorului de care au nevoie pentru a se extinde, iar brandurile româneşti puternice încep chiar să privească spre alte pieţe. „Cert este că în România s-a depăşit cu mult borna la care ne aflam în urmă cu 25 de ani”, spune ea, iar acest lucru se vede atât în încrederea investitorilor, cât şi în investiţiile care pleacă din România către alte ţări. Astăzi, retailul este hibrid, online–offline, însă diferenţa reală o face experienţa fizică. „Doar retailul fizic este cel care poate livra experienţe, de la cele senzoriale până la cele sociale”, explică Diaconescu, motiv pentru care IULIUS mizează pe dezvoltarea de lifestyle centers – spaţii care combină retailul cu experienţe memorabile. Magazinul fizic devine platformă de descoperire, testare şi conectare, într-o piaţă în care consumatorul are acces la o varietate imensă de oferte şi caută diferenţiere. În această piaţă competitivă, IULIUS urmăreşte constant să aducă în proiectele sale „cele mai iubite branduri – internaţionale, naţionale şi locale”.

Premierelor le sunt adăugate analize permanente de trafic, indicatori operaţionali şi studii de piaţă, elemente care contribuie la performanţa reţelei: „centrele noastre înregistrează anual peste 73 de milioane de vizite”, spune Diaconescu. Construirea unei comunităţi de retail începe dincolo de selecţia brandurilor. În ultimii 15 ani, compania s-a concentrat exclusiv pe proiecte mixed-use – retail, office, entertainment –, dezvoltate pe baza unor analize aprofundate şi a dialogului cu actorii locali. Consumatorii români sunt atraşi de formate experienţiale, de concepte inovatoare care îi conectează atât fizic, cât şi digital cu brandurile favorite. Astăzi, câştigă retailerii care integrează soluţii digitale – aplicaţii self-pay, vizitare virtuală, rezervare şi personalizare – dar şi cei care adoptă strategii clare de sustenabilitate şi soluţii de reciclare. Mallul modern devine o infrastructură a timpului liber. „Românii nu merg la mall doar pentru shopping”, subliniază Diaconescu. Filme, expoziţii imersive, spectacole, târguri tematice, evenimente, lansări, gastronomie cu live cooking şi design memorabil – toate acestea creează fidelitate şi transformă centrele comerciale în locuri de întâlnire. În zona de food, câştigă operatorii care propun locaţii-concept, experienţe senzoriale şi meniuri inovatoare. Unicitatea brandurilor şi prezenţa flagship-urilor sunt „triggere” pentru public, la fel ca strategiile bine definite de poziţionare ale proiectelor de retail. Un diferenţiator puternic al IULIUS este investiţia în parcuri şi grădini urbane. „Am investit 20 de milioane de euro în patru parcuri realizate cu vegetaţie matură”, spune ea. Aceste spaţii devin rapid ancore sociale şi sunt „adoptate” de comunitate, completând experienţa urbană oferită de proiecte. Brandurile internaţionale care vin în România caută proiecte performante, cu anvergură regională, un mix competitiv de chiriaşi, un public educat şi conectat la tendinţele internaţionale. În ultimele perioade, IULIUS a livrat proiecte care ridică standardele – de la remodelarea Palas Iaşi, concepută de Foster Ă Partners şi care adaugă 16.000 mp de retail şi noi branduri internaţionale, până la Iulius Town Timişoara, cel mai mare centru de retail din afara Capitalei, şi RIVUS Cluj, care atrage interes încă din faza incipientă datorită poziţionării sale ca „destinaţie a oraşului”. Mixul de chiriaşi a evoluat puternic în ultimii ani. Dacă odinioară hypermarket-ul era ancora unui mall, astăzi experienţa ocupă primul loc. Brandurile de fashion cu formate flagship, entertainmentul pentru copii şi familii, cafenelele şi restaurantele-concept, zonele de sport, timp liber şi bijuterii sunt categoriile care au crescut cel mai mult. Mallul devine, astfel, un ecosistem urban complet, în care produsul contează, dar experienţa decide.

Dan Chelaru, Group Susteinability Officer, IULIUS

„Modelul implementat în Cluj, Iaşi sau Timişoara arată că un oraş sustenabil este, în esenţă, un oraş conectat, verde şi orientat către calitatea vieţii.”

Sustenabilitatea ca strategie de business

Pentru Dan Chelaru, Group Sustainability Officer al IULIUS, sustenabilitatea nu mai este demult o etapă finală sau o anexă la dezvoltare, ci punctul din care pornesc toate deciziile majore. „Integrarea conceptului de sustenabilitate a însemnat o schimbare de perspectivă, care a redefinit modul în care dezvoltăm proiecte şi luăm deciziile strategice”, spune el. ESG funcţionează astăzi ca un cadru complet de guvernanţă, care ghidează întregul model de business – de la planificare şi design, până la operare şi relaţia cu stakeholderii. Certificările internaţionale, precum LEED şi EDGE, sunt doar începutul. „Dincolo de performanţa tehnică, am extins abordarea către impactul socio-economic şi către modul în care proiectele noastre transformă oraşele”, explică Chelaru. Rezultatele sunt vizibile în investiţiile de peste 190 de milioane de euro în infrastructură publică şi conectivitate, dar şi în cele peste 18 hectare de spaţii verzi cu arbori maturi create în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava – devenite repere sociale în comunităţile locale. Pentru ca această transformare să fie una coerentă, compania a creat structuri interne de guvernanţă şi a implementat un sistem integrat de management social şi de mediu. Fiecare proiect este evaluat şi prin prisma impactului asupra oamenilor, nu doar a costurilor sau randamentelor. „Am adus transparenţa la nivel de standarde internaţionale, printr-o raportare ESG riguroasă şi comparabilă.” Astăzi, spune Chelaru, sustenabilitatea este parte din ADN-ul organizaţiei IULIUS şi din orice decizie investiţională majoră. În viziunea sa, un oraş sustenabil este, înainte de toate, un oraş pentru oameni. Asta înseamnă acces facil la spaţii verzi, mobilitate alternativă, conexiuni pietonale autentice, piste de biciclete funcţionale, legături eficiente cu transportul public şi un mix de funcţiuni care reduce timpul petrecut în trafic. „Modelul implementat în Cluj, Iaşi sau Timişoara arată că un oraş sustenabil este, în esenţă, un oraş conectat, verde şi orientat către calitatea vieţii.”

Strategia ESG influenţează direct relaţia cu chiriaşii, partenerii şi vizitatorii. Pentru chiriaşi, aceasta înseamnă clădiri verzi, costuri operaţionale reduse prin eficienţă energetică, transparenţă în raportarea consumurilor şi programe comune de circularitate şi mobilitate sustenabilă. Pentru finanţatori şi parteneri, ESG înseamnă date solide, verificabile, aliniere la Taxonomia UE şi o strategie de decarbonizare compatibilă cu scenariul de 1,5°C. Pentru vizitatori, sustenabilitatea devine palpabilă prin parcurile urbane accesibile, infrastructura modernizată, programele culturale sau educaţionale şi o experienţă urbană mai sigură şi mai plăcută. Strategia de decarbonizare a IULIUS se sprijină pe investiţii concrete: energie 100% regenerabilă, dezvoltarea unor capacităţi proprii de producţie – peste 5,5 MW în panouri fotovoltaice –, modernizarea sistemelor HVAC şi a iluminatului, precum şi monitorizarea avansată a consumurilor prin sisteme BMS. Noile proiecte sunt proiectate încă de la început cu materiale şi tehnologii cu amprentă redusă de carbon. Mobilitatea joacă un rol esenţial în reducerea emisiilor, motiv pentru care compania investeşte în infrastructură velo, transport alternativ şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice. „Tot portofoliul nostru este certificat LEED sau EDGE”, subliniază Chelaru, iar proiectele noi – precum RIVUS Cluj-Napoca – integrează standarde precum LEED Platinum şi EDGE Advanced încă din faza de concept.

Obiectivul este clar: performanţa energetică şi reducerea emisiilor trebuie construite în proiect, nu adăugate ulterior. Reprezentantul IULIUS spune că măsurarea impactului social şi de mediu începe cu un sistem solid de guvernanţă ESG, care combină indicatori cantitativi, analize de impact şi evaluări calitative ale comunităţii. „Măsurăm impactul de mediu şi social printr-un sistem integrat de guvernanţă ESG”, explică el, un cadru care monitorizează permanent consumul de energie şi apă, emisiile GES, gestionarea deşeurilor şi calitatea mediului construit, prin sisteme interne de raportare şi audit. Pe dimensiunea socială, analiza merge dincolo de infrastructură: „evaluăm accesibilitatea, siguranţa, percepţia utilizatorilor, participarea comunităţii şi modul în care infrastructura creată generează valoare pe termen lung la nivel urban”. Instrumentele folosite includ sistemul intern ESMS, analiza SROI în proiectele relevante şi consultarea continuă a stakeholderilor, dar şi raportarea voluntară conform CSRD şi standardelor ESRS, ceea ce aduce „un nivel de rigoare similar raportării financiare”. În esenţă, spune Chelaru, „impactul social nu se măsoară în numărul de proiecte CSR, ci în modul în care investiţiile noastre schimbă viaţa oraşelor şi a comunităţilor pe termen lung”.

Roxana Cruceanu, Head of Marketing, IULIUS

„La început, brandul IULIUS era definit de ideea de centru comercial, un loc dedicat cumpărăturilor şi socializării. Astăzi, vorbim despre destinaţii care aduc oamenii împreună, dau ritm vieţii şi inspiră comunităţile să crească.”

Regenerarea urbană este unul dintre domeniile în care modelul IULIUS devine replicabil. „Proiectele noastre sunt construite pornind de la o nevoie reală: aceea de a reda oraşelor spaţiile pe care le-au pierdut sau nu le-au avut niciodată.” De aceea, compania investeşte în zone rămase mult timp în afara vieţii urbane — platforme industriale abandonate, terenuri neutilizate, zone fără identitate — şi le transformă în destinaţii active, conectate, cu rol economic şi social. „Regenerarea înseamnă să reintegrezi o zonă insuficient valorificată în dinamica oraşului. Nu doar prin clădiri noi, ci prin reconectare la infrastructură, la natură, la cultură, la educaţie şi, cel mai important, la comunitate.” Chelaru subliniază că proiectele funcţionează ca poli urbani pentru că nu sunt izolate, ci „integrate în ţesutul urban, gândite ca extensii naturale ale oraşului”. Această abordare — centrată pe oameni, construită cu soluţii la probleme urbane reale şi susţinută de cooperare public–privată — face ca modelul să poată fi replicat în orice oraş. RIVUS Cluj şi proiectul din Constanţa sunt exemple elocvente ale acestei filosofii. În privinţa implicării sociale, cele mai bune rezultate nu vin din acţiuni punctuale, ci din iniţiative integrate în proiecte. „Când creezi infrastructură pentru comunitate, spaţii verzi, zone pietonale, hub-uri educaţionale şi culturale, implicarea devine organică.” Parteneriatele educaţionale cu universităţile sunt centrale — de la laboratoare de cercetare şi programe pentru studenţi, până la proiecte precum bioremedierea de la Constanţa. Spaţiile verzi create în Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava sunt astăzi „platforme sociale în sine”: locuri de întâlnire, dialog şi activare comunitară, alimentate de evenimente culturale, festivaluri, programe educaţionale şi evenimente gratuite care atrag anual sute de mii de oameni. În final, implicarea comunităţii este o consecinţă naturală a felului în care sunt concepute proiectele IULIUS: „deschise, accesibile şi create pentru oameni”. Când spaţiile urbane invită la interacţiune, coeziune şi participare, comunitatea răspunde — iar impactul devine vizibil, măsurabil şi durabil.

Povestea unui brand trăit, nu doar perceput

Identitatea brandului s-a clădit în acelaşi ritm cu evoluţia oraşelor în care compania a investit, după cum reiese din răspunsurile Roxanei Cruceanu, Head of Marketing în cadrul IULIUS. „În cei 25 de ani de existenţă, IULIUS a crescut odată cu oraşele şi oamenii din jurul nostru”, spune ea. Dacă la început compania era percepută ca artizanul primului mall din afara Capitalei, un loc modern şi diferit pentru shopping, transformarea portofoliului în proiecte mixte a schimbat profund aşteptările publicului. Astăzi, brandul înseamnă mult mai mult decât retail: „dezvoltările IULIUS sunt spaţii în care oamenii se simt parte din comunitate”, locuri unde vin pentru evenimente, stil de viaţă şi apartenenţă. Ambiţia rămâne aceeaşi: „să creăm locuri care inspiră şi aduc valoare… repere pentru cum poate arăta timpul liber trăit frumos, în mijlocul oraşului”. Comunicarea unui brand care nu vinde un produs, ci o experienţă urbană, înseamnă o schimbare completă de paradigmă. „Înseamnă să vorbeşti despre emoţii, nu despre lucruri”, explică Roxana Cruceanu. Inspiraţia vine din oraş, din energia oamenilor şi din felul în care aceştia îşi trăiesc viaţa în noile spaţii create. Fiecare proiect devine o poveste despre comunitate: despre transformarea unui loc într-o destinaţie în care oamenii revin pentru că „se simt acasă şi parte din comunitate”.

Succesul nu este măsurat doar în vânzări, ci în relaţia pe care oamenii o dezvoltă cu locul. Acest mod de a comunica s-a construit în timp, prin alegeri îndrăzneţe. „De-a lungul celor 25 de ani, am luat de multe ori decizii îndrăzneţe şi am riscat cu multe idei de marketing”, spune ea, amintind momentul în care, la inaugurarea Palas Iaşi, echipa a decis să încerce doborârea unui record mondial pentru cele mai multe lampioane lansate simultan. O provocare logistică uriaşă — „eram conştienţi că reuşita depinde de mulţi factori pe care nu îi puteam controla” — şi totuşi, un succes spectaculos: peste 12.700 de oameni în centrul Iaşului, o experienţă comună memorabilă şi un record mondial. Acest tip de marketing — construit în jurul trăirilor şi al atmosferei — rămâne direcţia principală pentru IULIUS. Proiectele companiei oferă cadrul ideal pentru idei creative, evenimente pentru întreaga familie şi formate care duc cultura şi arta direct în spaţiul urban. „Ne-am propus să aducem cultura mai aproape de public”, spune Cruceanu. De aceea, la Palas Iaşi, este perfect obişnuit ca o seară de shopping să se încheie cu un concert de muzică clasică al Filarmonicii, o prezenţă constantă de 13 ani.

Compania susţine activ demersuri culturale, educaţionale şi artistice — de la arta stradală şi expoziţii tematice până la street food, sport şi evenimente care transformă spaţiile urbane în locuri de întâlnire. Într-o ţară în care astfel de programe sunt de regulă asociate instituţiilor culturale, implicarea unui dezvoltator privat este încă rară. Tocmai de aceea, brandul IULIUS a devenit, în timp, un catalizator al vieţii urbane, o platformă în care oraşul şi comunitatea se întâlnesc natural. Identitatea vizuală a IULIUS a evoluat odată cu transformarea proiectelor: de la ideea iniţială de centru comercial, orientat spre cumpărături şi socializare, către destinaţii urbane care dau ritm vieţii şi creează comunităţi. Logo-ul actual, inspirat de Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi, este un simbol al ascensiunii şi continuităţii — valori care reflectă exact misiunea ultimelor două decenii şi jumătate: investiţii în oraşe, spaţii în care oamenii cresc împreună şi locuri în care comunităţile se formează organic. În era digitală, comunicarea unui asemenea brand nu mai înseamnă doar campanii, ci prezenţă reală, autentică, acolo unde oamenii trăiesc. „Nu mai este suficient să transmiţi un mesaj, trebuie să creezi experienţe”, iar aceste experienţe se nasc simultan în social media, în evenimente, în spaţiile fizice ale proiectelor mixte şi în modul în care oamenii interacţionează între ei. Fiecare campanie devine o poveste care se construieşte prin conţinut autentic, prin emoţie şi prin participarea comunităţii, nu prin formule de marketing standardizate.

Comunitatea este, în acest sens, centrul de greutate al brandului. Este cea care modelează mesajele, inspiră direcţiile de comunicare şi dă sens locurilor create. Nu este vorba doar despre anunţarea unei noi dezvoltări, ci despre povestea pe care acel loc o activează în viaţa oamenilor: cum este folosit, cum este trăit, cum devine un reper personal şi urban. „Nu comunicăm doar că am construit un mall sau un parc, ci ce înseamnă acest loc pentru comunitate.” Privind în urmă la 25 de ani de poveste IULIUS, noua generaţie înţelege că aici nu se construiesc doar proiecte, ci identităţi urbane. „A lucra la IULIUS înseamnă să înţelegi cum se construieşte o poveste de durată”, iar consistenţa, atenţia la detalii şi implicarea autentică sunt elementele care diferenţiază brandul.

Marketingul în acest context devine parte dintr-o arhitectură mai amplă: aceea a experienţelor care inspiră, rămân şi creează conexiuni reale între oameni. Această filosofie se vede şi în diferenţa dintre brand awareness şi brand belonging. Prima etapă este ca oamenii să recunoască brandul, dar adevăratul obiectiv este apartenenţa — acea legătură durabilă prin care oamenii simt că fac parte din comunitatea formată în jurul proiectelor. Fiecare eveniment, fiecare spaţiu verde, fiecare concert, expoziţie sau intervenţie culturală este un pas în direcţia consolidării acestui sentiment de „acasă”. În final, brandul nu se măsoară în vizibilitate, ci în locurile care îi fac pe oameni să revină, să se conecteze şi să devină parte din poveste.   

Un sfert de secol de IULIUS: Povestea investiţiilor care au rescris harta de retail & office a ţării

1991
Este înfiinţată prima societate din grupul IULIUS, cu obiectivul de a dezvolta un lanţ de magazine cu produse de marochinărie.

1996
Se deschide centrul comercial Terra Timişoara.

2000
Inaugurarea Iulius Mall Iaşi, primul mall din afara Bucureştiului şi al doilea din România, punctul de plecare al companiei pe piaţa de real-estate autohtonă.

2005
Inaugurarea Iulius Mall Timişoara, primul mall din vestul ţării şi cel mai mare din afara Capitalei.

2007

Este inaugurat Iulius Mall Cluj-Napoca, al treilea mall din portofoliul companiei, care integrează şi Iulius Business Center, prima clădire de birouri realizată de IULIUS.

•Ÿ S-a deschis primul multiplex Cinema City din România, la Iulius Mall Iaşi.

Ÿ• Conceptul ansamblului mixed-use Palas Iaşi este premiat la Târgul Internaţional de Retail şi Real Estate MAPIC, Cannes, Franţa, pentru  „cea mai bună dezvoltare de retail de peste 20.000 mp”.

2008
Anul inaugurării celui de-al patrulea mall din reţeaua naţională - Iulius Mall Suceava.

•Ÿ Demarează lucrările pentru primul proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iaşi.

•Ÿ IULIUS semnează cu grupul spaniol Inditex contractele pentru deschiderea magazinelor ZARA, Pull and Bear, Bershka, Stradivarius şi Oysho în Iulius Mall Timişoara şi Iulius Mall Iaşi.

2009
Iulius Mall Timişoara se extinde şi îşi consolidează poziţia de mall dominant din afara Capitalei.

2010
Se inaugurează prima clădire de birouri clasa A din Iaşi – United Business Center 1, parte a ansamblului mixt Palas.

2012
Inaugurarea Palas Iaşi, primul proiect mixed-use de regenerare urbană din România. Un parteneriat public-privat care a devenit model de bune practici şi o bornă în strategiile de dezvoltare urbană autohtone. 

2013
Se inaugurează Iulius Parc, grădina urbană din proximitatea Iulius Mall Cluj.

2014
Brandul United Business Center intră în Cluj-Napoca, cu cea de-a doua clădire de birouri a grupului IULIUS, dezvoltată în proximitatea Iulius Mall.

2017
Se semnează un parteneriat joint venture, 50-50, cu fondul de investiţii Atterbury Europe, care viza deţinerea în comun a reţelei de shopping mall-uri Iulius Mall şi a proiectului mixt Iulius Town Timişoara.

2018
Inaugurarea celei de-a treia clădiri de birouri de la Cluj-Napoca.

2019
Iulius Mall Timişoara se transformă în Iulius Town, al doilea proiect mixed-use de regenerare urbană din portofoliu şi primul de acest tip din vestul ţării.

2020
IULIUS achiziţionează fabrica Carbochim SA din Cluj-Napoca, începând un proces de relocare şi retehnologizare a activităţii de producţie. 

•Ÿ Ansamblul mixt Palas Iaşi devine singurul proiect certificat LEED Neighborhood Development din Europa Centrală şi de Est.

•Ÿ Clădirea de birouri United Business Center 3  din Iulius Town Timişoara devine prima clădire din afara Capitalei cu cea mai înaltă certificare verde – LEED Platinum. 

2021
IULIUS  atrage primul credit verde acordat unei companii româneşti de către International Finance Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale, în valoare de 72 milioane de euro, destinat proiectului Palas Campus Iaşi.

•Ÿ Anul în care compania ajunge primul operator de mall-uri din România care deţine certificare LEED pentru întreaga reţea, dar şi pentru toate proiectele sale.

2022
IULIUS deschide primele sale proiecte de retail de proximitate, Family Market Miroslava şi Family Market Bucium, la Iaşi.

•Ÿ Compania organizează, la Iaşi, primul concurs internaţional de arhitectură care reuneşte patru studiouri de specialitate din topurile mondiale de profil: Zaha Hadid, Foster Ă Partners, UNStudio, MVRDV.

Ÿ Se inaugurează cea de-a patra clădire de birouri din ansamblul Iulius Town Timişoara - United Business Center 0.

2023
Se inaugurează Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din România, proiectul care face ca, alături de Palas, în centrul Iaşului să funcţioneze cel mai mare hub de business din afara Capitalei – 130.000 mp.

•Ÿ Este lansat parteneriatul cu Oil Terminal SA, care are ca scop realizarea celei mai mari dezvoltări de reconversie şi regenerare urbană din România, în Constanţa, pe cele 38 de hectare ale fostei platforme a companiei de depozitare produse petroliere.

•Ÿ IULIUS consolidează conceptul Family Market prin atragerea unui partener de investiţii american, W&E Assets, într-un joint venture 50-50 pentru cele două centre de proximitate de la Iaşi.

2024
Se obţine Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul RIVUS Cluj-Napoca, care redă oraşului fosta platformă industrială Carbochim într-un concept mixed-use dezvoltat cu biroul de arhitectură UNStudio. Fabrica îşi continuă activitatea în noi spaţii industriale, moderne şi tehnologizate.

•Ÿ Palas Campus Iaşi devine prima clădire cu dublă certificare green: EDGE, din partea International Finance Corporation, şi LEED Platinum, nivelul maxim de certificare LEED acordat de U.S. Green Building Council.

2025
Se inaugurează extinderea Iulius Mall Suceava, care devine cea mai mare destinaţie de shopping şi entertainment din regiune.

•Ÿ A fost obţinut cel mai mare împrumut acordat unei noi dezvoltări real-estate din România, pentru RIVUS Cluj-Napoca – 400 milioane de euro.

•Ÿ Se anunţă parteneriatul cu celebrul birou de arhitectură Foster Ă Partners, în premieră pentru România, care semnează conceptele pentru două proiecte în dezvoltare: cel din Constanţa şi remodelarea ansamblului Palas Iaşi.

•Ÿ A început cel mai amplu proces de remediere din Europa realizat de o companie privată din real-estate, pentru cele 38 de hectare ale fostei platforme industriale Oil Terminal din Constanţa.

•Ÿ Au început lucrările de remodelare a ansamblului Palas Iaşi, investiţie în valoare de 80 de milioane de euro, care va extinde suprafaţa de retail la 80.000 mp GLA.

•Ÿ Demararea Family Market Tomeşti (judeţul Iaşi), cel de-al treilea proiect de retail de proximitate din portofoliul companiei.

Iaşi

•Ÿ Peste jumătate de miliard de euro investiţi la Iaşi: Iulius Mall, Palas mixed-use, Palas Campus, 2 Family Market

•Ÿ Iulius Mall Iaşi - 27.000 mp GLA, inaugurat în 2000; investiţie – 23 milioane de euro

Ÿ Palas Iaşi – mixed-use – inaugurat în 2012 – investiţie în valoarea de 320 milioane de euro

• Retail – 64.000 mp GLA

• 7 clădiri de birouri United Business Center – 75.000 mp GLA, 9.000 de angajaţi

• Parc – 50.000 mp

• Centru de evenimente

Ÿ Palas Campus – cea mai mare clădire de birouri din ţară, de 60.000 mp GLA, inaugurată în 2023; 5.000 de angajaţi; 120 milioane de euro investiţie

Ÿ Family Market Bucium - 5.300 mp GLA,inaugurat în 2022; investiţie de 12 milioane de euro

Ÿ Family Market Miroslava – 7.000 mp GLA, inaugurat în 2022; investiţie de 12 milioane de euro

Ÿ În dezvoltare:

• remodelare Palas – investiţie de 80 de milioane de euro; suprafaţa de retail va fi extinsă şi va ajunge la 80.000 mp GLA

• Family Market Tomeşti – investiţie de 28 milioane de euro; 16.000 mp GLA

Timişoara

•Ÿ Iulius Town mixed-use – cea mai mare dezvoltare comercială din afara Bucureştiului (peste 180.000 mp retail + office)

• investiţie totală în valoare de 442 milioane de euro, inaugurată în 2019; a presupus integrarea Iulius Mall Timişoara (deschis în 2005)

• 108.000 mp de retail, 450 de magazine

• 4 clădiri de birouri United Business Center - 80.000 mp GLA, 11.000 angajaţi

• Parc – 55.000 mp

Cluj-Napoca

• Iulius Mall Cluj – 55.000 mp GLA, investiţie în valoare de 80 milioane de euro

•Ÿ 3 clădiri de birouri United Business Center  - 30.000 mp GLA, 4.500 de angajaţi

•Ÿ Iulius Parc – 30.000 mp

În dezvoltare:

•Ÿ RIVUS mixed-use project - 165.000 mp suprafaţa închiriabilă a proiectului, dintre care 142.000 mp GLA de retail – cea mai mare suprafaţă de retail din România; investiţie estimată la jumătate de miliard de euro.

Constanţa (în dezvoltare)

•Ÿ Constanţa mixed-use project – investiţie estimată la 800 de milioane de euro

Suceava

•Ÿ Iulius Mall Suceava – 60.000 mp GLA; parc şi spaţii verzi – 50.000 mp; investiţie în valoare de 110 millioane de euro.