Undele de şoc economice ale războiului din Iran nu lasă nicio parte a lumii neatinsă, notează The Wall Street Journal.

Economiştii se confruntă cu două scenarii divergente pentru economia globală. În primul, conflictul din Orientul Mijlociu se încheie rapid, permiţând normalizarea preţurilor la petrol şi gaze până în vară, şi lăsând creşterea economică şi inflaţia în mare parte neafectate. În cel de-al doilea, perturbările prelungite din sectorul energetic se reflectă în costuri zilnice, cum ar fi cele legate de alimente şi vacanţe.

SUA sunt protejate, dar nu imune. Revoluţia de şist a transformat SUA în ultimul deceniu într-un exportator net de energie, reducând vulnerabilitatea acestora la şocuri petroliere. Însă cea mai mare economie a lumii nu este imună în totalitate. 

Din cauza scumpirii carburanţilor, de exemplu, gospodăriile americane ar putea avea mai puţini bani de cheltuit pe alte lucruri. Scumpirea carburanţilor ameninţă de asemenea profiturile companiilor aeriene, operatorilor de croaziere şi firmelor industriale, deşi producătorii americani de energie ar putea avea de câştigat.

Dacă preţurile ţiţeiului Brent vor atinge o medie de 80 dolari pe baril în următoarele luni, SUA ar putea asista la o creştere a inflaţiei de aproximativ 0,2%, în timp ce creşterea sa economică ar putea fi mai mică cu 0,1%, potrivit Oxford Economics.

Cel mai mare câştigător de pe urma conflictului din Orientul Mijlociu este Rusia, în condiţiile în care ţara câştigă până la 150 milioane de dolari pe zi sub formă de venituri bugetare suplimentare din vânzări de petrol, potrivit Financial Times.

Guvernul rus ar putea primi venituri totale suplimentare de 3,3 miliarde-4,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, relevă calculele FT.

SUA au relaxat la finalul săptămânii trecute sancţiunile impuse altor ţări care cumpără petrol rusesc şi petrol deja încărcat pe nave pentru a reduce impactul economic al războiului cu Iranul.

În cazul Europei, o perioadă prelungită de preţuri mari la energie ar putea afecta redresarea economică incipientă, scrie The Wall Street Journal.

Institutele de cercetare economică din Germania şi-au redus săptămâna trecută proiecţiile de creştere pentru cea mai mare economie europeană, avertizând cu privire la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra preţurilor energiei.

Creşterea economică a Germaniei va atinge 0,8% în acest an, faţă de estimarea anterioară de 1,0%, au indicat în rapoarte separate institutul ifo şi Kiel.

Deşi Golful beneficiază de pe urma preţurilor mai mari la petrol, blocarea Strâmtorii Ormuz a restricţionat exporturile şi forţat reduceri de producţie. Un război scurt ar putea ca economiile din Golf să se contracte cu până la 2% în acest an, în timp ce un conflict prelungit ar putea provoca un declin de 15%, potrivit Capital Economics. Kuweitul şi Qatarul ar suferi cel mai mult.

Pentru cea mai mare economie a Africii, petrolul la 100 dolari e o adevărată mană cerească, scrie Bloomberg. Algeria se bazează de multă vreme pe unele dintre cele mai mari rezerve de petrol şi gaze din Africa pentru a-şi plăti o mare parte din subvenţii, iar de când a fost afectată de prăbuşirea preţurilor din 2014, întâmpină dificultăţi tot mai mari în a-şi finanţa bugetul.

„Creşterea preţurilor nu poate fi decât un lucru bun“, arată Mahfoud Kaoubi, analist economic şi financiar independent.

China dispune de avantaje pe care alte economii asiatice nu le au, potrivit WSJ. China este cel mai mare importator de petrol al lumii, dar de-a lungul anilor şi-a ridicat protecţii împotriva şocurilor energetice. Ţara dispune de peste un miliard de barili de petrol în rezervele strategice şi a investit masiv în energie regenerabilă, maşini electrice şi dispune de o industrie locală a cărbunelui semnificativă.

Preţurile mai mari la energie ar trebui să stimuleze creşterea economică în ţările bogate în petrol, precum Canada, Brazilia şi Venezuela, însă economiştii se aşteaptă ca aceste ţări să înregistreze şi o uşoară creştere a inflaţiei.