Ford a recunoscut că a fost nevoită să reangajeze ingineri cu experienţă după ce sistemele sale bazate pe inteligenţă artificială nu au reuşit să livreze calitatea pe care compania o aştepta. Charles Poon, vicepreşedinte pentru ingineria componentelor hardware ale vehiculelor la Ford, le-a declarat jurnaliştilor că producătorul auto a crezut, în mod eronat, că poate înlocui experienţa umană cu AI şi să obţină în continuare produse de înaltă calitate. Informaţia, publicată iniţial de The Verge, vine în contextul în care Ford a ocupat, pentru prima dată în ultimii 16 ani, primul loc în clasamentul JD Power privind calitatea iniţială a mărcilor de volum.

Problema nu a fost că inteligenţa artificială era fundamental defectuoasă, a explicat Poon, ci faptul că angajaţii experimentaţi au părăsit compania înainte să îşi poată transfera cunoştinţele acumulate în decenii către sistemele care urmau să îi înlocuiască. În lipsa acestei experienţe integrate în datele de antrenare, instrumentele automate au amplificat punctele slabe ale informaţiilor primite, în loc să identifice problemele de proiectare. Pentru a remedia situaţia, Ford a reangajat, a recrutat sau a promovat 350 de ingineri cu experienţă.

Poon nu a oferit detalii despre motivele pentru care aceşti specialişti au plecat din companie, însă contextul este clar. Ford a eliminat aproximativ 5.300 de posturi administrative şi de birou faţă de nivelul maxim al ocupării din 2020, parte a unui val mai amplu de restructurări în industria auto din Detroit, care a dus la dispariţia a peste 20.000 de locuri de muncă pentru personalul white-collar. Directorul general Jim Farley declara anterior că inteligenţa artificială „va înlocui literalmente jumătate dintre angajaţii white-collar din Statele Unite”, o prognoză pe care chiar experienţa Ford o pune acum sub semnul întrebării.

Cei 350 de ingineri readuşi în companie au avut misiunea de a pregăti colegii mai tineri, de a reconstrui fluxurile de date utilizate pentru antrenarea sistemelor AI şi de a perfecţiona tocmai instrumentele automate care ar fi trebuit iniţial să le preia atribuţiile. În plus, Ford a creat o echipă dedicată de 40 de specialişti în asigurarea calităţii software şi a introdus peste 100.000 de teste automate bazate pe AI pentru identificarea cazurilor-limită şi verificarea modificărilor software în etapele finale ale dezvoltării.

Aceste măsuri au contribuit la clasarea Ford pe primul loc în studiul JD Power privind calitatea iniţială din 2026, care măsoară numărul problemelor raportate de proprietari în primele 90 de zile de utilizare. Compania a înregistrat 152 de probleme la 100 de vehicule, depăşind Nissan şi Buick. Modelele F-150, Mustang şi Super Duty au fost desemnate cele mai bune din segmentele lor pentru al doilea an consecutiv.

Totuşi, acest rezultat pozitiv nu şterge istoricul mai puţin favorabil al companiei. În 2026, Ford conduce clasamentul rechemărilor în service din industria auto americană, cu 51 de campanii de recall care vizează peste 11 milioane de vehicule, de peste două ori mai multe decât următorul producător din clasament.

Cazul Ford se adaugă listei tot mai lungi de companii care descoperă că eliminarea judecăţii umane din procesele bazate pe inteligenţă artificială poate genera probleme pe care tehnologia, singură, nu le poate rezolva.

Acest episod are loc într-un moment în care companiile din domeniul AI şi factorii de decizie încearcă să înţeleagă ce înseamnă tranziţia către economia bazată pe inteligenţă artificială pentru piaţa muncii. În această săptămână, OpenAI, Anthropic, Amazon şi Microsoft au anunţat că susţin RAISE US, o organizaţie nonprofit cu un buget de 500 de milioane de dolari, condusă de fostul secretar american al Comerţului, Gina Raimondo, care îşi propune să recalifice forţa de muncă pentru economia AI. Experienţa Ford sugerează însă că provocarea cea mai mare nu este doar recalificarea angajaţilor, ci identificarea celor pe care companiile nu îşi permit să îi piardă.