♦ În clasamentul european, Bucureştiul nu are rival l Cel mai aproape vine Ungaria, cu un avans de 24,6% de la începutul anului, urmată de Austria cu 22,3%, Spania cu 12,7%, iar Franţa abia a bifat 2,3% ♦ Pe ultimele 12 luni, decalajul este şi mai vizibil: BET a urcat 65,8% în lei şi aproape 60% în euro, faţă de 51% pentru bursa austriacă, 42% pentru cea de la Budapesta şi 41% pentru Madrid.

Bursa de la Bucureşti este campioana Europei la creşteri bursiere, cu un randament de 26% de la începutul anului şi 66% în ultimul an, deşi activează într-o economie cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, care erodează puterea de cumpărare, cu recesiunea la uşă şi fără guvern cu puteri depline din 5 mai încoace, după ce parlamentul a respins şi al doilea premier desemnat de preşedintele Nicuşor Dan.

Cu inflaţia la aproape 11%, economiile din depozite se erodează în termeni reali, dar acţiunile rămân printre puţinele instrumente care pot oferi un randament pozitiv, fiind aşadar un avantaj amplificat de structura BET, dominat de energie, utilităţi şi bănci, sectoare ale căror profituri nu depind de consumul intern. Investitorii par să fi dezvoltat în timp şi o imunitate faţă de turbulenţele politice: BET a câştigat aproape 10% de la moţiunea de cenzură din 5 mai încoace.

În clasamentul european, Bucureştiul nu are rival. Cel mai aproape vine Ungaria, cu un avans de 24,6% de la începutul anului, urmată de Austria cu 22,3%, Spania cu 12,7%, iar Franţa abia a bifat 2,3%. Pe ultimele 12 luni, decalajul este şi mai vizibil: BET a urcat 65,8% în lei şi aproape 60% în euro, faţă de 51% pentru bursa austriacă, 42% pentru cea de la Budapesta şi 41% pentru Madrid. Capitaliza­rea totală a companiilor listate la BVB a depăşit 650 de miliarde de lei, cu circa 120 de miliarde mai mult decât la sfârşitul lui 2024.

O parte din explicaţie vine din structura fondurilor de pensii private. Pilonul II primeşte lunar contribuţii fixe din salariile angajaţilor, iar o parte semnificativă din aceşti bani ajunge în acţiuni româneşti. Oferta de titluri lichide la BVB rămâne relativ mică faţă de cererea constantă generată de aceste fluxuri, ceea ce creează o presiune de cumpărare care funcţionează indiferent de contextul politic sau economic. La aceasta se adaugă o bază de investitori de retail care a trecut recent de 300.000 de conturi.

Unele acţiuni din indice au urcat spectaculos în ultimul an. Electrica a câştigat 165%, Premier Energy tot 165%, Transgaz 156%, Digi 125%. Hidroelectrica a raportat rezultate în primul trimestru din 2026 peste aşteptări. Banca Transilvania, cea mai mare bancă listată, a urcat 44% în ultimul an. Chiar şi companiile mai puţin dinamice din BET au performat decent într-un context în care dobânzile ridicate au susţinut marjele bancare, iar preţurile la energie au rămas la niveluri care fac profitabile inclusiv producătorii cu costuri mai mari.

Riscurile însă există şi se acumulează. România intră în 2026 pe o traiectorie de contracţie - singura ţară din regiune care a înregistrat o scădere economică în primul trimestru, potrivit analiştilor Erste Group, care se aşteaptă ca România să fie în recesiune în acest an.

Consumul privat a scăzut şi el exclusiv în România în T1/2026, pe fondul consolidării fiscale, al creşterilor de taxe şi al erodării puterii de cumpărare. Instabilitatea politică a atras atenţia agenţiilor de rating: incertitudinea privind traiectoria fiscală după 2027 a crescut substanţial, România se află la limita inferioară a categoriei investment grade, iar toate cele trei agenţii mari - S&P, Moody's şi Fitch - menţin perspectiva negativă. Erste anticipează că randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani va urca la 7% în trimestrul al treilea, cel mai ridicat din regiune - faţă de 5,27% pentru Polonia, 5,87% pentru Ungaria şi 4,48% pentru Cehia - reflectând prima de risc pe care pieţele o cer pentru expunerea la România.

BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,5% şi nu sunt aşteptate reduceri mai devreme de trimestrul doi din 2027, când presiunile inflaţioniste ar trebui să se fi mai disipat. Economiştii Erste estimează că inflaţia va rămâne la niveluri ridicate în trimestrul al treilea, urmând să coboare spre 5,9% la finalul lui 2026 pe efecte de bază - mult sub nivelul actual, dar în continuare deasupra ţintei BNR.

Situaţia politică rămâne fără rezolvare. După respingerea cabinetului Veştea, preşedintele Nicuşor Dan urmează să iniţieze o nouă rundă de consultări. Noul premier desemnat va avea la dispoziţie 10 zile pentru a prezenta un program de guvernare şi o listă de miniştri. Dacă şi al treilea cabinet propus este respins de Parlament, preşedintele poate dizolva legislativul şi convoca alegeri anticipate. Scenariul cel mai probabil pentru deblocarea crizei rămâne un guvern condus de PSD.

Contextul european nu este nici el lipsit de probleme, deşi de altă natură. PMI-ul compozit al zonei euro a urcat în iunie la 49,5 puncte - un maxim pe trei luni - dar a rămas sub pragul de 50 pentru a patra lună consecutivă. Zona euro s-a contractat cu 0,1% în primul trimestru, Germania a înregistrat în iunie cel mai slab PMI din ultimele 18 luni, iar Franţa a rămas în teritoriu contractionist pentru a şasea lună la rând.

Erste Group a redus prognoza de creştere pentru zona euro la 0,5% în 2026, cu o redresare graduală aşteptată abia în 2027. Pe burse însă, pieţele globale au rezistat bine - indicele global a câştigat 14% în trimestrul doi, susţinut de sectorul tehnologic şi de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu - iar analiştii Erste estimează creşteri de până la 5% şi pentru trimestrul al treilea, inclusiv pentru regiunea CEE.​