Industria chimică începe să resimtă din plin undele de şoc ale crizei din Orientul Mijlociu
Industria chimică a Germaniei avertizează că impactul războiului din Orientul Mijlociu începe să se facă simţit tot mai puternic, un număr de companii reducându-şi producţia pe măsură ce blocajul de la nivelul lanţurilor de aprovizionare ia amploare, iar costurile cu energia cresc tot mai puternic, scrie Bloomberg.
Industria chimică a Germaniei avertizează că impactul războiului din Orientul Mijlociu începe să se facă simţit tot mai puternic, un număr de companii reducându-şi producţia pe măsură ce blocajul de la nivelul lanţurilor de aprovizionare ia amploare, iar costurile cu energia cresc tot mai puternic, scrie Bloomberg.
Problemele ameninţă să provoace o nouă încetinire în inima industrială a continentului.
„Există o spirală care se învârte în direcţia greşită şi putem doar spera că va dispărea rapid“, a declarat Wolfgang Große Entrup, director general al asociaţiei VCI din industria chimică germană.
Industria, care se află la baza bunurilor de consum zilnice, resimte presiuni pe un număr de fronturi. Preţurile gazelor europene, un element cheie în producţia de amoniac şi îngrăşăminte bazate pe azot, au urcat cu peste 50% de la izbucnirea războiului. Conflictul afectează acum şi producţia de produse intermediare din Asia, ameninţând să perburbe liniile de producţie din Germania.
Îngrijorările sunt împărtăşite de sindicatele din sector. „Conflictul din Iran sau Orientul Mijlociu, cu problemele asociate legate de aprovizionarea cu energie, petrol şi gaze, este încă în mare măsură subestimat“, a declarat Michael Vassiliadis, preşedintele sindicatului IGBC.
„Acest lucru are un impact atât de masiv, încât toate problemele cu care ne-am confruntat deja sunt din nou exacerbate“.
Companiile petrochimice asiatice, care au probleme cu aprovizionarea de naftă, îşi reduc producţia, exacerbând blocajele la nivelul întregului lanţ.
Conflictul din Orientul Mijlociu creează penurii de naftă, un component cheie în fabricarea materialelor plastice, ameninţând să forţeze închideri de fabrici şi să adâncească în criză industria petrochimică a Asiei, relatează Financial Times.
Japonia şi Coreea, care închideau deja facilităţi cu probleme înaintea războiului din Iran, sunt acum vulnerabile la penurii de naftă, un material derivat din ţiţei şi folosit în producţia de materiale plastice.
Ambele ţări importă aproximativ două treimi din necesarul de naftă. Din acestea, aproximativ 60% provin din Golf în cazul Coreei de sud, în timp ce în cazul Japoniei procentul se ridică la 70%.
Ministrul sud-coreean al comerţului a anunţat că ţara sa va restricţiona exporturile de naftă.
În urma războiului din Iran, unităţi petrochimice din întreaga Asie au început să-şi reducă producţia.
China este oarecum protejată în faţa crizei actuale graţie capacităţii sale interne de rafinare a ţiţeiului şi capacităţii de a apela la Rusia ca sursă alternativă.
Industria chimică germană nu şi-a revenit de pe urma crizei energetice începute cu ani în urmă, când Rusia a atacat Ucraina. Companiile şi-au redirecţionat de atunci investiţiile către regiuni cu un acces mai facil, în timp ce exporturile chineze de produse chimice către Europa sunt în creştere puternică, notează Bloomberg.
VCI reprezintă peste 1.900 de companii din industria chimică, farmaceutică şi sectoare conexe.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













