♦ Accesul la energie rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilităţi la nivel european, iar cele două războaie din ultimii ani, atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022 şi atacul SUA şi al Israelului asupra Iranului din 2026, sunt nişte semnale de alarmă dureroase ♦ A învăţat ceva Europa din conflictul din 2022? Da, dar nu suficient de repede ♦ Energia verde rămâne singura opţiune pentru a îmblânzi această dependenţă, iar România are ce îi trebuie pentru a deveni un hub regional în acest domeniu, spune Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.

Activităţile Veolia România au generat o cifră de afaceri de 438,9 milioane de euro în anul 2024. Compania are 3.600 de angajaţi, iar de 25 de ani gestionează serviciul de apă şi canalizare din Bucureşti. În septembrie, anul trecut, compania a anunţat preluarea pachetului majoritar al General Me.el Electric (GME), firmă antreprenorială specializată în proiectarea, execuţia şi mentenanţa sistemelor electrice, precum şi în producţia de energie electrică solară şi stocarea acesteia în sisteme de baterii. Compania preluată a fost fondată acum 30 de ani de Valeriu Stoicescu, iar în 2024 avut afaceri de 185 mil.

lei (circa 37 de milioane de euro), plus 22% faţă de anul anterior, un profit net de 12 mil. lei cu 178 de angajaţi. Practic, acest pas, care indică o amplificare a operaţiunilor pe care francezii le au pe zona de energie verde din România are o cu totul altă semificaţie în contextul geopolitic pe care îl traversează o lume întreagă din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

„Pentru Europa, semnalul este clar: nu este suficient să diversifice sursele de import, ci trebuie să îşi crească nivelul de autonomie energetică. Aşa cum avertiza recent şi Simon Stiell, secretarul ONU pentru schimbări climatice, dintre toate economiile majore, Europa este cea mai dependentă de importurile de combustibili fosili”, spune Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România. Potrivit acestuia, în 2024, rata de dependenţă energetică a UE era de 57%, un nivel dificil de susţinut într-un context global din ce în ce mai instabil.

„În acelaşi timp, asistăm la o schimbare de paradigmă: energia nu mai este evaluată doar prin preţ, ci şi prin siguranţa accesului. Răspunsul nu este unul conjunctural, ci sistemic: producţie locală de energie din surse regenerabile, investiţii accelerate în eficienţă şi digitalizare. Practic, trecerea de la dependenţă la autonomie energetică şi control.”

Deja la nivelul UE, producţia de energie verde reprezintă circa 50% din mix, dar problema este că electrificarea economiilor bate pasul pe loc, acesta fiind următorul pas obligatoriu. Iar în discuţia legată de energie verde, România are un potenţial foarte bun. 

„România are potenţialul de a deveni un hub regional de energie verde, pentru că dispune de toate condiţiile geografice necesare pentru o producţie sustenabilă, bazată pe energie geotermală, solară şi eoliană. Tranziţia către energie regenerabilă va aduce nu doar preţuri mai mici pentru consumatori, ci va genera şi locuri de muncă şi o aprovizionare mult mai sigură. De aceea, şi priorităţile Veolia România implică o mai mare adopţie a soluţiei inovatoare GeoExchange, care foloseşte energia geotermală şi a pompelor de căldură pentru a asigura încălzirea şi răcirea, dar şi apa caldă pentru orice tip de clădire şi proiect industrial. În plus, ne-am completat portofoliul şi cu soluţii fotovoltaice, inclusiv cu sisteme de stocare în baterii, tocmai pentru a creşte autonomia şi siguranţa energetică pentru clienţii noştri industriali şi municipali.”

La nivel internaţional, Grupul Veolia a alocat 4 miliarde de euro până în 2030 pentru dezvoltarea resurselor energetice locale, un potenţial estimat la peste 400 GW în Europa, din biogaz, recuperare de căldură, geotermie sau valorificarea energiei din apa uzată şi deşeuri.

„Chiar dacă acest conflict va fi limitat în timp, lecţia este una durabilă, economiile şi oraşele care investesc în infrastructuri eficiente, integrate şi autonome vor fi cel mai puţin expuse la şocuri externe.” Pentru moment, presiunea generată de conflictul din Orientul Mijlociu se vede, desigur, atât în costurile directe cu energia, cât şi în costurile indirecte, care vin din lanţurile de aprovizionare cu echipamente, din transport sau din creşterea generală a preţurilor în economie, mai spune reprezentantul Veolia.

Pe plan local, ţintirea autonomiei energetice se vede în practică.

„Am investit constant în soluţii care produc energie local şi optimizează consumul facilităţilor proprii, de la valorificarea biogazului la Staţia de Epurare Glina, prin care asigurăm 100% din necesarul termic şi aproximativ 50% din necesarul electric pentru activitatea staţiei, la integrarea de sisteme fotovoltaice şi GeoExchange în infrastructura proprie, precum şi completarea portofoliului de servicii şi soluţii integrate de autonomie şi eficienţă energetică cu care venim în sprijinul clienţilor noştri municipali, comerciali, rezidenţiali sau industriali. Diferenţa pe care o fac aceste investiţii este una foarte concretă, pentru că limitează expunerea la volatilitatea pieţei şi creşte controlul asupra costurilor.”

Pentru 2026, direcţia este una de execuţie şi disciplină investiţională.

„Avem în derulare un amplu program investiţional, direcţionat către modernizarea infrastructurii, digitalizare şi dezvoltarea componentei energetice. Un exemplu concret este programul Apa Nova Bucureşti, unde am asumat deja investiţii de 50,5 milioane de euro, în creştere faţă de anul anterior, pentru extinderea şi modernizarea reţelelor, contorizare inteligentă şi proiecte de energie regenerabilă. În paralel, continuăm integrarea General Me.el Electric, care ne permite să dezvoltăm proiecte şi mai complexe, inclusiv în sfera de energie electrică pentru joasă, medie şi înaltă tensiune şi să extindem zona de soluţii energetice pentru clienţi.”