Prima fabrica, cea de aparate sportive, a fost construita in 1997, iar cea de echipamente sportive in 2004. Mircea Barna a fost inainte de Revolutie capitanul echipei nationale de baschet. Fabrica "Somesul" il desemnase sa produca echipament la Cluj, unde se faceau treningurile si echipamentele de sport, iar "Pionierul" de la Bucuresti se ocupa de partea de incaltaminte. Clubul Bayer Leverkussen i-a facut o oferta in 1976, insa abia zece ani mai tarziu a ajuns in Germania. Anul 1989 l-a prins antrenor al echipei de baschet din Nürnberg, insa dupa 2002 s-a intors definitiv in Romania.

Ancada are astazi trei fabrici la Cluj pentru echipamentele sportive, iar pantofii sunt produsi in mare parte in Asia. nsa, cat de curand, productia se va muta in Romania. "Distrugandu-se infrastructura, in tara nu mai sunt fabrici, iar pantoful sport nu e deloc simplu de construit", explica Barna.

Concret, grupul de firme produce mingi, tricouri, treninguri si toate cele necesare desfasurarii competitiilor sportive. Iar reteta calitate-pret tintita inspre clientii obisnuiti vrea sa nu depaseasca pragul de 40 de euro pentru un produs. Pe partea de cluburi, preturile sunt insa mai mari. Cele mai mari contracte sunt semnate cu U Mobitelco, Targu-Mures si Baia-Mare la baschet, echipele Jolidon, Galati, Suceava, Timisoara si Cluj la handbal si Zalau si Baia-Mare la volei. Per total, pe segmentul cluburilor, Ancada furnizeaza echipamente catre 15 echipe la handbal, baschet si volei din campionatul national.

"Nu putem intra la fotbal la divizia A, desi echipam deja formatii din ligile a doua si a treia. Cei din liga intai sunt de mai mult timp in contact cu marile branduri, iar Ancada nu isi permite sa ofere echipamente de sute de mii de euro gratuit", explica Barna. Echipamente in Romania produc Adidas, Umbro, Puma si Lotto, potrivit datelor furnizate de oficialii Ancada.

Una peste alta, echipamentele de joc si antrenament, adica sort, tricou si trening, sunt cele care se vand cel mai bine pe piata romaneasca. 80% din vanzari se indreapta inspre cluburile sportive, iar restul se vinde prin magazinele din Cluj, Zalau si Bistrita. Iar in planurile clujenilor se afla si un nou magazin deschis intr-un complex comercial din Bucuresti pana la finele anului.

Criza a lovit insa si businessul cu echipamente sportive, iar vanzarile au ajuns la mai putin de jumatate fata de anii buni ai economiei. Desi a renuntat la multe dintre contractele cu terti, a redus din bugetul alocat designului si a restructurat credite, afacerea nu a scapat nelovita. Printre vulnerabilitatile Ancada se numara faptul ca, dupa cum spune chiar Barna, nu are acea siguranta financiara a unui grup mai mare, dar nici know-how-ul multinationalelor, iar totul s-a invatat din mers. Cea mai mare greseala: "Nu stiam ca vine criza, asa ca am investit sute de mii de euro in imobile".

n relatia cu clientul, Ancada e perceputa tot mai mult ca o marca extrem de convenabila dupa raportul calitate-pret, ceea ce se intampla mai putin inainte de startul recesiunii. "Daca francezul si neamtul pot sa circule cu Loganul, inseamna ca si eu ca roman pot folosi ceva romanesc. Cam asta e gandirea acum, iar consumatorul e mult mai educat." Pana acum conta foarte mult eticheta, iar cetatenii mizau mult mai mult pe brand cand venea vorba de haine, insa, ca schimbare de comportament, clujeanul spune ca, dupa ce s-au convins ca pot obtine aceeasi calitate la un pret mai mic, clientii au devenit mai atenti la ce cumpara.

Barna nu vrea sa renunte prea curand la afaceri, desi multi l-au curtat. "Avem si acum oferte din partea unui fond de investitii, dar nu putem sa scoatem atat de repede eventualii bani care ar urma sa fie alocati. Eu vreau sa pastrez afacerea in continuare pentru ca, pana la urma, e un mod de viata", spune Barna. Argumentul sau e ca, in urmatorii ani, "made in Romania" va deveni un brand foarte puternic. Motiv pentru care si cifra de afaceri din 2011 ar urma sa fie de trei ori mai mare decat cea de anul trecut.