Tot mai multe state visează la o societate fără numerar, dar realitatea ultimilor ani le-a readus cu picioarele pe pământ. Războaiele, atacurile cibernetice şi incertitudinea globală au arătat că dependenţa totală de digital nu e lipsită de riscuri. Chiar şi ţări ultradigitalizate ca Suedia şi Norvegia redescoperă rolul esenţial al cash-ului.

Un fost viceguvernator al băncii centrale suedeze credea în 2018 că Suedia probabil va elimina cash-ul până în 2025. În Norvegia, confederaţia din industria financiară locală promova în 2014 ideea ca societatea să renunţe total la cash până în 2020. Între timp a izbucnit războiul din Ucraina, iar ambele state nu mai merg înainte pe acest drum, ci dau înapoi. Au apărut pericole noi, mult prea mari. Pauza poate că le va da nordicilor răgaz să analizeze mai bine ce înseamnă o societate fără bani fizici.

Când tehnologia avansează, când internetul este peste tot, serviciile sunt  digitalizate, când timpul este preţios şi lumea nu mai are răbdare, un viitor fără cash poate să pară cursul normal al evoluţiei. Norvegia şi Suedia au fost cândva cele mai avansate din acest punct de vedere, după cum scrie The Guardian. Apariţia războaielor hibride şi înmulţirea atacurilor cibernetice, pentru care sunt învinovăţite forţe pro-ruse, le-au făcut să se întoarcă.

În SUA, unul din primele lucruri pe care noul preşedinte Donald Trump le-a făcut a fost renunţarea la planurile de lansare a unui dolar digital, o altă cale spre o societate fără cash. Decizia Washingtonului a forţat alte ţări, cum este Japonia, să-şi regândească propriile planuri pentru monede digitale. Societatea fără cash pare acum doar o utopie.

Swish, un sistem de plată mobilă lansat de şase bănci în 2012, este omniprezent în Suedia, de la tarabe la cafenele şi magazine de haine. Echivalentul norvegian, Vipps, care a fuzionat cu MobilePay din Danemarca în 2022 pentru a forma Vipps MobilePay, este, de asemenea, foarte popular. Anul trecut a fost lansat şi în Suedia. Drumul spre societatea fără cash părea larg deschis.

Însă după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, iar războiului hibrid transfrontalier şi atacurilor cibernetice s-au intensificat, guvernul suedez şi-a revizuit complet strategia de apărare şi pregătire a ţării, Suedia alăturându-se NATO, fiind lansată o nouă formă de serviciu naţional şi fiind reactivată agenţia sa de apărare psihologică pentru a combate dezinformarea din partea Rusiei şi a altor adversari. Norvegia a înăsprit controalele la graniţa cu Rusia.

Regândirea securităţii s-a extins la elementele fundamentale ale modului în care oamenii plătesc pentru bunuri şi servicii.

Într-o broşură cu titlul „Dacă va veni o criză sau un război” primită de fiecare gospodărie din Suedia ministerul apărării sfătuieşte oamenii să utilizeze numerar în mod regulat şi să păstreze o rezervă pentru cel puţin o săptămână, în diferite denominaţii, precum şi acces la alte forme de plată, cum ar fi cardurile bancare şi serviciile de plată digitale. „Dacă puteţi plăti în mai multe moduri diferite, veţi fi mai pregătiţi”, se arată în document.

Când tehnologia avansează, când internetul este peste tot, serviciile sunt digitalizate, când timpul este preţios şi lumea nu mai are răbdare, un viitor fără cash poate să pară cursul normal al evoluţiei. [...] Apariţia războaielor hibride şi înmulţirea atacurilor cibernetice, pentru care sunt învinovăţite forţe proruse, le-au făcut şpe Suedia şi Norvegiaţ să se întoarcă.

Guvernul a pregătit, de asemenea, legislaţie pentru a proteja capacitatea de a plăti în numerar pentru anumite bunuri. Numerarul este mijloc legal de plată în Suedia, dar magazinele şi restaurantele pot limita efectiv utilizarea lui atâta timp cât afişează o notificare care să stabilească restricţiile privind metodele de plată.

Clienţii norvegieni ai magazinelor de retail au avut întotdeauna dreptul de a plăti în numerar, dar acest lucru nu a fost impus, iar în ultimii ani un număr tot mai mare de comercianţi cu amănuntul au renunţat la numerar, blocând accesul a aproximativ 600.000 de persoane care nu beneficiază de servicii digitale. Guvernul a intervenit introducând o legislaţie în baza căreia retailerii pot fi amendaţi sau sancţionaţi dacă nu acceptă plăţi în numerar.

Ministerul Justiţiei şi Securităţii Publice a declarat că „recomandă tuturor să păstreze la îndemână numerar din cauza vulnerabilităţilor soluţiilor de plată digitale la atacurile cibernetice”. Acesta a asigurat că guvernul a luat în serios pregătirile „având în vedere instabilitatea globală crescândă, cu război, ameninţări digitale şi schimbări climatice. Drept urmare, s-a asigurat că dreptul de a plăti cu numerar este consolidat”.

Ministrul justiţiei şi situaţiilor de urgenţă al ţării, Emilie Enger Mehl, a declarat la începutul acestui an: „Dacă nimeni nu plăteşte cu numerar şi nimeni nu acceptă numerar, cash-ul nu va mai putea fi o soluţie reală de urgenţă odată ce criza ne va lovi”. Penele prelungite de curent, defecţiunile sistemelor de plată sau atacurile digitale asupra lor şi băncilor ar putea lăsa numerarul „singura alternativă la îndemână”, a spus ea.

Max Brimberg, cercetător la banca centrală a Suediei, a declarat că renunţarea la cash s-a făcut în mare parte la presiunea sectorul privat. Multe dintre băncile ţării au eliminat numerarul din sucursalele locale cu ceva timp în urmă, ceea ce a făcut ca serviciile de plată digitale să fie uşor de implementat pentru un public foarte deschis la idee.

Procentul achiziţiilor cu numerar în magazinele fizice a scăzut de la aproape 40% în 2012 la aproximativ 10% în ultimii ani, iar Brimberg a spus că există o îngrijorare tot mai mare cu privire la faptul că numerarul devine demodat.

„Acesta este un lucru pe care noi, ca bancă centrală, şi guvernul central îl considerăm un risc, în special pentru persoanele care încă nu au adoptat economia digitală, precum şi pentru pregătirea în cazul unui atac neconvenţional sau a unui atac armat împotriva Suediei sau a unei ţări apropiate”, a spus el. 

Deoarece toate sistemele de plăţi suedeze făceau parte dintr-un singur ecosistem, un atac putea paraliza societatea, a explicat el.

Banca centrală analizează crearea şi emiterea unei „coroane electronice” care ar acţiona ca un „complement digital al numerarului”, dar implementarea ar necesita un mandat politic.

Hans Liwâng, profesor de ştiinţa sistemelor pentru apărare şi securitate la Universitatea Suedeză de Apărare, a declarat că există o lipsă de dovezi cu privire la faptul dacă numerarul este mai bun decât plăţile digitale în faţa ameninţărilor moderne.

Referindu-se la Ucraina, unde sistemele digitale s-au dovedit vitale pentru rezistenţa sa în faţa Rusiei, el a spus: „Ucraina este un exemplu foarte bun de a merge mai degrabă spre viitor atunci când este război decât înapoi”.

Jashim Khan, autor principal al studiului şi profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat că „natura viscerală a numerarului – mirosul, senzaţia tactilă şi actul de a-l număra – creează o conexiune emoţională care la plăţile digitale lipseşte. [...] Ţinerea numerarului în mână ne aminteşte de valoarea sa, ceva ce plăţile digitale pot face uşor de uitat“.

Chiar şi acum, Norvegia şi Suedia sunt pe ultimul loc în lume la numerar în circulaţie ca procent din PIB, conform cifrelor recente de la Sveriges Riksbank. Poate că, totuşi, ceva bun iese din regresul societăţilor fără cash.

Într-o analiză de cercetare publicată în Qualitative Market Research se arată că pe măsură ce numerarul dispare din portofelele noastre, dispare şi conştientizarea cheltuielilor, ceea ce duce la achiziţii impulsive şi inutile. Studiul sugerează că menţinerea unui element fizic în sistemele noastre de plată poate fi vitală pentru promovarea unor comportamente responsabile în ceea ce priveşte cheltuielile, scrie Phys.org.

Jashim Khan, autor principal al studiului şi profesor de marketing la Universitatea din Surrey, a declarat că „natura viscerală a numerarului - mirosul, senzaţia tactilă şi actul de a-l număra - creează o conexiune emoţională care la plăţile digitale lipseşte. Când manipulăm numerar, nu doar cheltuim bani, ne despărţim de o parte din noi înşine”.

Echipa de cercetare a realizat studiul în două culturi diferite şi în momente foarte diferite - Noua Zeelandă în 2013 şi China în 2023. Aceştia au folosit grupuri de focus şi chestionare deschise pentru a colecta date cât mai detaliate despre experienţele consumatorilor cu numerarul şi cu metodele de plată fără numerar.

Participanţilor li s-a cerut să descrie sentimentele şi comportamentele lor legate de utilizarea diferitelor modalităţi de plată. Ei au descoperit că numerarul promovează o conştientizare sporită a cheltuielilor, în timp ce cardurile şi aplicaţiile duc adesea la deconectarea de la banii cheltuiţi.

Deşi 50% din tranzacţiile din China se efectuează prin intermediul aplicaţiilor de plăţi, participanţii au exprimat un sentiment diminuat de responsabilitate asupra finanţelor lor. Un participant a remarcat: „Banii digitali nu se simt ca şi cum ai cheltui propriii bani; nu există conceptul de bani, dar cu numerarul este diferit; întotdeauna simţi că banii tăi se împuţinează atunci când îi foloseşti”. Acest sentiment se regăseşte în ambele studii, subliniind greutatea emoţională pe care o are numerarul în comparaţie cu banii digitali.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că, deşi oamenii se simt fericiţi şi în siguranţă folosind aplicaţii de plată terţe, uneori se luptă cu un sentiment de pierdere atunci când se despart de numerar. Reacţiile emoţionale la tranzacţiile cu cash includ tristeţe şi vinovăţie, reflectând o conexiune psihologică mai profundă cu banii fizici. În schimb, uşurinţa plăţilor digitale duce adesea la cheltuieli necugetate, deoarece tangibilitatea numerarului este înlocuită de numere abstracte pe un ecran.

Khan continuă: „Cercetările noastre arată că numerarul nu înseamnă doar bani - este o modalitate de a rămâne conectaţi la ceea ce cheltuim. Ţinerea numerarului în mână ne aminteşte de valoarea sa, ceva ce plăţile digitale pot face uşor de uitat. Pe măsură ce folosim mai multe opţiuni fără cash, merită să ne amintim lecţiile pe care ne învaţă numerarul despre cheltuieli făcute cu înţelepciune.”

„Nu spunem că numerarul este depăşit. De fapt, regândim modul în care privim şi gestionăm banii pe măsură ce lucrurile se schimbă. Trecerea la o societate fără cash înseamnă că trebuie să înţelegem cum ne afectează diferitele opţiuni de plată, nu doar financiar, ci şi emoţional. Cunoaşterea acestui lucru ne poate ajuta să luăm decizii financiare mai bune într-o lume în care banii devin adesea invizibili.” Dar ce au descoperit Khan şi echipa sa nu este nou. Profesorul american Richard Feinberg a lansat încă din anii 1980 ideea că oamenii sunt înclinaţi să cheltuiască mai mult cu cardurile de credit decât cu numerar. De atunci, numeroase studii au preluat-o şi rafinat-o. De exemplu, unul din 2014, condus de cercetători de la Copenhagen Business School, a găsit că consumatorii tind să separe consumul de plată atunci când utilizează carduri de debit. Acest lucru se poate datora faptului că, aşa cum a susţinut şi cercetătorul Dilip Soman în 2003, plăţilor cu cardul le lipseşte importanţa şi transparenţa banilor fizici. „Presupunerea de bază este că tangibilitatea bancnotelor şi monedelor creează conştientizarea că este schimbat ceva de valoare”, scriu Jashim Khan şi Margaret Craig-Lees de la Universitatea AUT din Noua Zeelandă, în analiza lor „Plăţi mobile: efectul lor asupra comportamentului de cumpărare”. „În condiţiile de plată fără cash, consumatorii pot, în acel moment, să nu fie «acordaţi» mental (sau emoţional) la suma reală cheltuită.” Predarea literală a unui obiect material pare cu siguranţă să aibă un impact psihologic fundamental diferit faţă de simpla fluturare a unui card contactless sau apropierea unui sistem de plată mobilă peste un scaner atrăgător - probabil datorită conceptului de „iluzie a banilor”, conform căruia oamenii tind să judece valoarea unui obiect (cum ar fi o monedă) după dimensiunea, forma şi culoarea sa reală. În 2010, psihologul Manoj Thomas a descoperit că „durerea” resimţită la plata cu numerar este amorţită de plăţile cu cardul. Thomas, care a examinat 1.000 de gospodării pe parcursul a şase luni, a susţinut chiar că este mai probabil ca utilizatorii să cumpere alimente nesănătoase atunci când plătesc cu cardul. „Mai exact, plata cu numerar este mai dureroasă decât plata cu cardul de credit sau de debit. Această durere a plăţii cu numerar poate reduce răspunsurile impulsive şi, prin urmare, poate reduce achiziţionarea unor astfel de produse vicioase”, a concluzionat studiul. Deşi argumentul că plăţile cu cardul determină obiceiuri alimentare nesănătoase ar putea fi puţin exagerat, argumentul principal conform căruia plata cu cardul  încurajează cheltuielile impulsive este cu siguranţă viabil. 

Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru