Work.... de la ţară

Autor: Bogdan Alecu Postat la 23 octombrie 2020 313 afişări

Casa de la ţară reprezintă locul de unde a început conceptul „munca de acasă". Odată cu pandemia, mulţi au redescoperit locul de unde părinţii sau bunicii lor plecau în urmă cu 10-20-50 de ani.

Bianca A. face parte din corporatiştii care au ales să părăsească aglomeraţia din Bucureşti în perioada stării de urgenţă alături de soţul ei şi fetiţa de patru ani. Ea face parte din rândul celor care au îngroşat rândurile celor care au dat viaţa de oraş pe sat – în 2019, de pildă, în jur de 113.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate, în timp ce numai 94.000 de români s-au mutat din mediul rural în cel urban în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, citate de ZF într-un articol anterior.

Tendinţa de a reveni în zona rurală nu este una nouă, numărul celor care se mută de la sat la oraş fiind mai mare decât al sătenilor urbanizaţi începând cu anul 1997. Pandemia pare însă să stimuleze mai mult acest fenomen, iar cei cu venituri peste medie, care au posibilitatea de a lucra de acasă, mizează şi ei pe întoarcerea în rural.

„Aveam de ales între a sta doi adulţi şi un copil de patru ani într-un apartament de 70 mp care ar fi fost şi casă şi spaţiu de lucru şi loc de joacă şi a pleca la ţară, într-o casă de lângă Alexandria, cu trei dormitoare, curte mare, posibilitatea de a lucra din interior sau exterior şi de a amenaja un parc pentru cea mică. Acum ne putem bea cafeaua în curte, pe balansoar, la umbra cireşului, ne-am ocupat de grădină şi livadă iar acum avem conserve sănătoase pentru toată iarna şi am reamenajat casa pentru a o transforma dintr-una de vacanţă într-una permanentă", povesteşte Bianca A., care lucrează pentru o corporaţie din Bucureşti unde a fost implementată „munca de acasă".

Munca de acasă înseamnă pe scurt locul de unde îţi asiguri existenţa. Dar înainte de a exista birouri, cei mai mulţi oameni lucrau de acasă, fie ca agricultori, fie ca meşteşugari. Iar casa, fie ea de la ţară sau nu, era proiectată pentru cel puţin 6-7 oameni. Grădina era una mare, pentru a produce suficiente legume nu doar pentru vară, ci pentru întreg anul, livada era obligatorie, la fel şi spaţiile de depozitare, unde ţăranii puneau la păstrat fânul sau dulceţurile şi desigur, butoaiele cu vin. Toţi munceau de acasă pe atunci.

Odată cu pandemia mulţi dintre români au redescoperit confortul şi siguranţa unei case din mediul rural. Dacă înainte aceasta devenise o casă de vacanţă, de weekend, unde membrii familiei veneau pentru o masă în familie, pentru un grătar, aceasta a devenit mai nou un refugiu. Desigur, aici sunt luate în calcul imobilele care dispun de toate utilităţile necesare unui trai modern.

Dacă o casă „normală" are de obicei o curte mai mică, de sub 500 mp – deoarece terenul în oraş sau în proximitatea unui oraş mare este scump, de ordinul zecilor sau sutelor de euro pentru un metru pătrat, casele ţărăneşti au de obicei curţi foarte mari, proiectate pentru grădinile de odinioară - au cel puţin 1.500 mp, dacă nu chiar spre 5.000 mp. Din acest motiv, curtea nu include doar casa şi anexele, ci practic un parc adevărat unde copiii se pot juca în voie fără să existe vreun pericol. Mai mult, pe timpul stării de urgenţă, adică în lunile martie, aprilie şi mai a fost exact perioada în care în mediul rural începe „sezonul". Din februarie se plantează răsadurile cu legume, iar din aprilie sunt plantate în solarii. În martie încep primele lucrări în livadă care continuă până când se coc fructele. Poate suna plictisitor, însă aceste operaţiuni au ajutat la detaşarea de situaţia în care era Europa la acea vreme, însă o detaşare în siguranţă, fără expunere.

În plus, munca de acasă pe o perioadă lungă într-un apartament cu 2-3 camere din Bucureşti este greu de realizat mai ales dacă sunt şi copii dornici de joacă în familie. Iar aici intervine curtea. Cu cât mai mare (şi îngrădită) cu atât mai bine. În plus, la curte există posibilitatea de a avea fără probleme câini sau pisici, partenerii ideali de joacă pentru cei mici.

Până acum „blocajul" era impus de lipsa infrastructurii. În multe dintre satele României nu exista până de curând fibră optică pentru internet de mare viteză, necesar muncii de acasă în corporaţie sau chiar semnal 4G. Acum însă majoritatea operatorilor s-au extins şi există chiar alternative şi concurenţă pe piaţă. De asemenea, chiar dacă nu există infrastructură de utilităţi, apa curentă poate fi asigurată de fântână şi de hidrofor, canalizarea poate fi înlocuită de o fosă septică ecologică, gazele fie de butelie, fie de plită şi cuptorul electric, iar pentru încălzire centralele pe peleţi funcţionează aproape precum cele pe gaz.

„Avantajul muncii de acasă, în special din mediul rural, este faptul că nu mai eşti «legat» de un birou toată ziua. Ai mult mai multă libertate de mişcare, iar fie că vrei său nu, faci mişcare zi de zi. În plus, ai parte de aer curat deoarece nu eşti într-o clădire de birouri cu aer recirculat din centrul poluat al Bucureştiului", explică Bianca A.

Sunt oameni care au constatat că este foarte greu să acomodeze serviciile desfăşurate în regim de tele muncă cu perioada în care copiii trebuie să participe la ore sau cursuri online. Copiii trebuie să se joace, iar spaţiile sunt reduse în apartamente. Aceasta a însemnat apariţia unui fenomen – mutatul la ţară sau în periferiile unor oraşe mai mici“, a explicat pentru Mediafax Bogdan Iancu, antropolog.

În plus, în condiţiile în care au stat mai mult acasă sau şi-au schimbat domiciliul, piaţa de bricolaj a prosperat. Cu toate că cifrele oficiale nu au fost comunicate, cu privire la vânzările pe 2020, expansiunea reţelelor de bricolaj nu numai că s-a păstrat, ci chiar a accelerat.

Şapte magazine noi cu materiale de construcţii, dintre care unul de tip outlet, au completat piaţa de bricolaj din România de la începutul anului 2020 până acum. Alte trei magazine sunt anunţate de reţeaua MAM Bricolaj, care va folosi banii dintr-un plasament la bursă pentru a finanţa extinderea reţelei. Într-un an în care construcţiile şi retailul cu materiale de profil au fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze, în vreme ce majoritatea economiei a suferit de pe urma pandemiei, retailerii din bricolaj au apăsat pedala de acceleraţie şi au mizat pe extindere.

Cele mai multe planuri erau lansate încă de anul trecut, însă faptul că acestea nu au fost puse „pe hold“ este un semnal bun pentru aceste sectoare. Cei patru retaileri care au investit în noi magazine au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de circa 12,2 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).

În bricolaj, cele mai multe magazine noi au fost puse pe harta României de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, care au deschis patru unităţi. Cea mai recentă este situată în Călăraşi, o investiţie de 12 mil. euro, precedată de un magazin în zona Ghencea a Capitalei, unul în Slobozia şi unul în Zalău. Trei din cele patru inaugurări ale Dedeman au avut loc în septembrie, un ritm foarte alert, mai ales ţinând cont că în 2019, reţeaua nu s-a extins cu niciun magazin nou.

Prin urmare, Dedeman a ajuns să numere în prezent 53 de puncte de desfacere. Singurele judeţe neacoperite de businessul pornit din Bacău sunt acum Teleorman, Giurgiu şi Covasna.

Pe final de septembrie a avut loc şi inaugurarea unui magazin Hornbach, care a dus reţeaua la şapte unităţi în România. După o investiţie de 28,5 milioane de euro, germanii au bifat şi Oradea pe piaţa locală, iar acum au pe listă următoarele două deschideri: la Cluj-Napoca, unde au început deja construcţia unui nou magazin, şi la Constanţa, unde au ales terenul şi aşteaptă autorizaţiile necesare.

În august, şi francezii de la Leroy Merlin au deschis un magazin nou, în zona Theodor Pallady din Bucureşti, al 18-lea al reţelei din România şi al patrulea din Bucureşti. Deschiderea a fost amânată, fiind programată iniţial mai devreme, însă pandemia a dat planurile peste cap. Odată cu această inaugurare, francezii au planuri mari de dezvoltare pe piaţa locală.

Un magazin nou au deschis şi britanicii de la Kingfisher, proprietarii Brico Depot. Ei au ales însă să vină cu un format diferit, tip outlet de materiale de construcţii, pe care l-au ancorat“ în Chiajna, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, la km 11-12. Acolo, produsele ajung să fie reduse cu până la 80%.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci
Criza accelerează puternic aceste joburi. În ce zonă trebuie să vă uitaţi pentru viitor
Mediafax
O variantă de Guvern, după alegerile parlamentare: premier PNL, cu susţinere USR şi UDMR. Cum ar putea arăta noul Executiv O variantă de Guvern, după alegerile parlamentare: premier PNL, cu susţinere USR şi UDMR. Cum ar putea arăta noul Executiv
Agenţia Standard & Poor's menţine ratingul de ţară al României, dar perspectiva asupra economiei este negativă. Cîţu: „Victorie! Am reuşit imposibilul”
MonitorulApararii
Sistemele de rachete S-300 pe post de mesaj diplomatic Sistemele de rachete S-300 pe post de mesaj diplomatic
Rusia şi China ţintesc secretele petroliere ale Norvegiei. Raport al serviciului de contraspionaj PST
MonitorulPartidelor
Un deputat a primit vestea de ziua sa - a fost testat pozitiv cu COVID-19 Un deputat a primit vestea de ziua sa - a fost testat pozitiv cu COVID-19
Clotilde Armand: O spun foarte ferm. Nu vom ceda în faţa nimănui
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan  Care-i treaba cu moţu’.. COMENTARIU Valeriu Şuhan Care-i treaba cu moţu’..
COMENTARIU Valeriu Şuhan Moartea ca reper

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.