Povestea executivului român care a preferat să lucreze în altă ţară deşi recunoaşte că jobul din România era mai interesant

Autor: Cristina Roşca Postat la 11 martie 2021 888 afişări

Executivul român Adrian Pascu şi-a construit aproape întreaga carieră în industria lactatelor, cea mai mare parte a timpului lucrând pentru grupul francez Danone. Prima dată a plecat din ţară acum circa şapte ani, la Moscova, pentru ca în ianuarie 2020 să se mute la Kiev, în capitala Ucrainei, pentru a fi general manager pentru businessul aceluiaşi producător de lactate, Danone, pe piaţa aflată la nord de România. A învăţat multe în acest periplu şi recunoaşte că i se potriveşte viaţa de expat, astfel că momentan nu are planuri să se întoarcă prea curând acasă. Care sunt planurile lui Adrian Pascu însă, ne spune chiar el.

Nu se află departe de ţară din punct de vedere geografic, distanţa dintre Bucureşti şi Kiev fiind de sub 1.000 de kilometri (distanţă ce poate fi parcursă în mai puţin de două ore cu avionul sau în peste 12 ore cu maşina, potrivit Google Maps, din cauza lipsei autostrăzilor, cel puţin în cazul României). Totuşi, diferenţele culturale dintre cele două pieţe sunt mari. Ucraina este o piaţă cu peste 40 de milioane de locuitori – de peste două ori mai mulţi ca în România -, cu o putere de cumpărare mai mică decât cea de pe plan local, o ţară întinsă despre care nu se ştiu foarte multe.

Cum a ales Adrian Pascu această destinaţie? „Am refuzat o poziţie foarte interesantă, dar aflată în Bucureşti, alegând-o pe cea actuală, şi am convingerea că voi continua să aleg la fel, dacă voi avea ocazia, cu condiţia să pot vizita des România şi să nu existe alte constrângeri legate de nevoile familiei”, spune el. Referitor la întoarcerea acasă, recunoaşte că depinde totul de oportunităţile şi de modul de a privi situaţia în momentul respectiv.

Momentan îşi doreşte să mai beneficieze de dezvoltarea legată de deschiderea culturală şi profesională fantastică pe care o oferă viaţa de expatriat, atât pentru sine, cât şi pentru familia sa, aşa încât nu se gândeşte la întoarcerea în România. Despre oraşul său adoptiv, spune că există similitudini între acesta şi Bucureşti. Mai exact, traficul este asemănător, adică aglomerat şi problematic; nu sunt mari diferenţe, deşi populaţia Kievului e cu aproximativ 50% mai numeroasă. Nu sunt mari diferenţe nici în zona culinară, în sensul calităţii şi al serviciilor.

În ambele capitale există aceeaşi bucurie a petrecerii timpului împreună, pe terase sau în cafenele şi restaurante, calitatea fiind ridicată.  „Aş vedea o oportunitate în România legată de bucătăria caucaziană şi de cea a Asiei centrale, Georgia şi Uzbekistan fiind recunoscute pentru varietatea şi specificul culinar. Astfel, probabil, e loc de o prezenţă mai robustă a bucătăriei asiatice.” Adrian Pascu vine des acasă alături de familia sa, ultima dată fiind aici în perioada sărbătorilor de iarnă.

Tocmai de aceea, recunoaşte că nu percepe schimbări majore pe piaţa locală. „Îmi amintesc de şocul pozitiv al schimbărilor percepute în Moscova într-un interval de doar doi ani cât am lipsit.” În Bucureşti încă mai aşteaptă să sesizeze o schimbare în amenajarea celui mai important parc al ţării, Herăstrău, mândria Capitalei. A ales acest exemplu pentru că e cel mai des privit prin ochi de expatriaţi cu termene de comparaţie prin lume şi şi-ar dori să ajungă să fie mândru de ce oferă şi Capitala noastră. „Mai sper încă.”

E de părere că în România ar trebui îmbunătăţite în primul rând infrastructura, sistemul educaţional şi de sănătate. „Aş adăuga o politică internă şi externă, având ca obiectiv creşterea economică, cea capabilă să finanţeze cele de mai sus.” Se declară impresionat de parteneriatele încheiate de actuala sa ţara gazdă cu China (majorare enormă a exporturilor, balanţă comercială pozitivă), de cursa în care s-au înscris Ucraina, Slovacia şi Ungaria pentru a construi la graniţă huburi logistice care să preia şi de unde să transporte în toată Europa containerele cu mărfuri care curg deja pe Drumul Mătăsii spre vestul Europei, de parteneriatele cu ţări puternice precum SUA, Franţa şi Turcia.

Menţionează şi investiţii interne majore, în valoare de 1,2 miliarde de euro din ajutorul pentru Covid-19, bani ce au fost alocaţi pentru crearea de locuri de muncă în infrastructură, având ca rezultat 4.800 km de şosele naţionale reabilitate în 2020, urmând alţi peste 7.000 km în 2021. Nu în ultimul rând, aminteşte de programul naţional de digitalizare pe modelul Ţărilor Baltice. „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.” Din România îi e dor - pe lângă familie şi prieteni sau locuri minunate în care are amintiri frumoase – de gustul alimentelor. Această situaţie a fost mai pregnantă în Rusia, pe când Ucraina, Adrian Pascu recunoaşte că e mai apropiată de gustul pe care-l ştie el şi familia sa.


„Într-o notă pozitivă, aş menţiona apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.”


În Moscova, lăsând la o parte specificul culinar, sursa de legume e centrată pe Asia şi în special Caucaz şi astfel totul e diferit. În unele cazuri, descoperi gusturi deosebite cum ar fi tomatele din Uzbekistan – o potenţială afacere viitoare în România, crede el –, însă pentru celelalte, diferenţa majoră devine în timp puţin frustrantă. „Aşa cum spuneam, (nu mi-e dor de – n.red.) nimic major, am fost în ţară relativ des în ultimii ani.” Recunoaşte însă că nu-i e dor de modalitatea în care se face politică, cu rezultatul, anticipabil de altfel, al lipsei de schimbare reală în abordarea naţională a problemelor economice şi sociale. „Într-o notă pozitivă, aş menţiona totuşi apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.” Adrian Pascu a terminat Facultatea de Fizică în 1994, o perioadă pe care o descrie ca fiind a tuturor posibilităţilor, dar şi a nevoii de reinventare personală, având în vedere că întreaga pregătire anterioară avea puţină legatură cu lumea în care ne aflam (şi ne aflăm). „Am profitat de intervalul de doi ani de profesorat în Suceava – oraşul meu natal - necesar pentru examenul de definitivat în învăţământ, pentru a înţelege mai bine ce direcţie profesională m-ar pasiona în viitor.” A avut, în paralel, multe poziţii de entry level - în cei doi ani fiind permanent angajat de trei entităţi -, profitând de faptul că încă nu se cerea experienţă în mediul privat. Astfel, a deţinut multe poziţii, de la agent de asigurări, la reprezentant comercial al unei companii care vindea echipamente pentru HoReCa. Ulterior a fost agentul de vânzări al distribuitorului naţional Wrigley (gumă de mestecat) şi Henkel (produse cosmetice şi de curăţenie). „Ştiam că nu mă pot cantona într-un sistem de stat unde raportul dintre performanţă şi recompensă este distorsionat. Ştiam că voi alege una din posibilităţile oferite de noul context.”


Adrian Pascu

„În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.”


După examenul de definitivat a cochetat şi cu antreprenoriatul, însă una peste alta, a fost o perioadă de învăţare şi autodescoperire care l-a ajutat ulterior să recupereze timpul pierdut, odată ce a decis că direcţia logică de focus este cariera într-o companie care din punct de vedere cultural se potrivea cu valorile sale. „Am fost primul român director de vânzări pentru Danone România şi Republica Moldova. Apoi, după eliminarea poziţiei de general manager din Serbia, care acoperea toată regiunea Adriaticii, mi s-a propus şi provocarea de a readuce pe baze profitabile operaţiunile din zona respectivă.” Era anul 2012, iar executivul român devenea director comercial pentru România şi business development director pentru zona Adriatică. Avea biroul la Bucureşti, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. A fost o experienţă unică, având în vedere puternica atomizare a regiunii, cu strategii total diferite stabilite pentru ţări cu populaţie redusă, unde obţinerea masei critice în business reprezenta o mare provocare, spune el. „Am amintiri frumoase din Chişinău, Tirana, Skopje, Pristina, Sarajevo şi evident Belgrad, atât profesionale, cât şi personale, fiind profund recunoscător pasiunii extraordinare a oamenilor cu care am lucrat în această perioadă şi împreună cu care am învăţat şi experimentat foarte mult.” Experienţa Belgrad nu a fost însă prima sa poziţie de expat. Prima dată a plecat din ţară în decembrie 2013, ca director de vânzări pentru regiunea Moscova, Rusia, la Danone. Această regiune reprezenta peste 35% din cifra de afaceri a businessului Danone Rusia şi era de patru ori mai mare ca vânzări decât businessul din România, spune Adrian Pascu. Spre comparaţie, în 2019, Danone România, liderul pieţei de iaurturi, a terminat anul cu o cifră de afaceri de 612 milioane lei (circa 125 mil. euro), mai mare cu aproximativ 10% comparativ cu 2018, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Şcoala românească de vânzări era, la acel moment, foarte apreciată, (...) astfel încât s-a considerat că pot să contribui la obiectivul de creştere (din Rusia – n.red.).” Pe de altă parte, după trei ani pe poziţia respectivă se punea problema unui pas următor pentru care probabil era nevoie de o validare suplimentară a capacităţii sale de a se adapta şi performa, fiind complet imersat într-o altă cultură, într-un business cu procese şi dinamică internă mult mai complexe, spune Adrian Pascu. Astfel, în 2015, a preluat responsabilităţi complete pentru Europa de Sud-Est, adăugându-se la geografia experienţei sale anterioare Bulgaria şi Grecia. „Din nou, multe poveşti memorabile şi oameni minunaţi, reorganizări majore de businessuri şi rezultate bune.” În 2017 a primit propunerea să preia întreaga responsabilitate pentru departamentul comercial al Danone Rusia, o poziţie de executiv, iar după trei ani, începând cu ianuarie 2020, a devenit director general pentru businessul producătorului de lactate în Ucraina. „Sunt responsabil pentru operaţiunile Danone pe partea de lactate, în Ucraina.” Danone este cunoscut în special pentru businessul de lactate, dar are şi alte segmente mari de business în portofoliu, precum cel de ape minerale, cu branduri cunoscute precum Evian. În ceea ce priveşte desfăşurarea unei zile, probabil nimic nu se mai poate numi obişnuit în prezent, e o combinaţie interesantă de timp acordat familiei şi profesiei, cu adaptarea specifică la lucrul parţial de acasă, parţial de la birou, deplasări în ţară, în special la cele două fabrici, şi participarea la diferite evenimente externe din viaţa comunităţii economice ucrainene, spune el. Când nu munceşte şi nu călătoreşte pentru business, Adrian Pascu şi familia sa vin în ţară relativ des, avantajaţi şi de faptul că sunt mai puţin de 600 km cu maşina până la Suceava, oraşul său natal, „pe şosele care încep să fie foarte bune în urma investiţiilor masive în infrastructură şi a vitezei de implementare impresionante - pentru un român obişnuit cu ritmul nostru. A fost un mare avantaj în pandemie, astfel că exceptând perioada iniţială de lockdown, venirea în ţară nu a fost o problemă”.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Ponderea contractelor de muncă plătite cu salariul minim a crescut de la 7,5% în 2011 la 31,5% în 2019. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.