În timp ce discursul public despre echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală devine tot mai prezent, realitatea din companiile australiene arată contrariul: angajaţii au acumulat peste 160 de milioane de zile de concediu anual neefectuat în 2024. Fenomenul nu reflectă doar schimbări culturale, ci are implicaţii directe asupra productivităţii, sănătăţii organizaţionale şi bilanţurilor companiilor. Pe fondul epuizării profesionale în creştere şi al incertitudinilor economice, întrebarea devine esenţială pentru mediul de afaceri: de ce evită angajaţii să îşi ia concediu şi în ce măsură pot interveni companiile pentru a corecta acest dezechilibru?

În sondaj recent arată că angajaţii australieni nu îşi iau concediul pe cât le permite legea. Studiul, realizat pe un eşantion de peste 1.000 de angajaţi australieni în perioada iulie-septembrie 2024, arată că salariaţii au acumulat în total 160 de milioane de zile de concediu anual neefectuat. Mai mult de unu din cinci angajaţi (22%) a acumulat peste patru săptămâni de concediu, iar angajaţii mai în vârstă înregistrează, în medie, solduri mai mari decât colegii lor mai tineri, se arată în publicaţia The Conversation.

Aceste date coincid cu rezultatele unui alt studiu care arată că aproape jumătate dintre angajaţii australieni declară că se confruntă cu epuizare profesională (burnout).

Cum se compară obiceiurile de concediu ale australienilor cu cele ale angajaţilor din alte ţări, precum Statele Unite sau Japonia? Şi pot companiile din Australia să îi oblige - sau doar să îi încurajeze - pe angajaţi să ia o pauză?

De ce este important concediul?

Neefectuarea concediului anual are efecte negative atât asupra sănătăţii mintale, cât şi asupra celei fizice a angajaţilor. În acelaşi timp, poate afecta direct rezultatele financiare ale unei companii. Cercetările arată că lipsa concediului reduce motivaţia angajaţilor şi creşte riscul de epuizare, ceea ce duce la scăderea satisfacţiei profesionale, creşterea absenteismului şi diminuarea productivităţii.

University of Pittsburgh, prin intermediul Mind-Body Centre, a constatat că vacanţele cresc nivelul emoţiilor pozitive şi reduc simptomele depresive.

De ce nu îşi iau angajaţii concediu?

Motivele pentru care angajaţii nu îşi folosesc zilele de concediu sunt multiple şi complexe. În perioade economice incerte, unii angajaţi aleg să acumuleze concediu ca pe o plasă de siguranţă financiară, în cazul în care vor avea nevoie de el. În contextul creşterii costului vieţii, cei care nu îşi permit să călătorească pot fi reticenţi să îşi ia concediu doar pentru a rămâne acasă.

În anumite organizaţii persistă o cultură în care programul prelungit şi lipsa concediului sunt privite ca semne de dedicare. Studiile arată că, în unele medii corporative, luarea concediului poate fi percepută drept lipsă de angajament, ceea ce alimentează temerile legate de siguranţa locului de muncă şi evoluţia în carieră. După pandemie, numeroşi angajaţi continuă să raporteze deficit de personal şi volum crescut de muncă. Mulţi evită să îşi ia liber dacă simt că şi-ar împovăra colegii în lipsa unei persoane care să le preia sarcinile.

Revenirea la un inbox plin şi la o listă interminabilă de taskuri îi determină pe angajaţi să opteze pentru vacanţe mai scurte, insuficiente pentru o deconectare reală. În plus, deşi munca flexibilă este apreciată, cercetările arată că dificultatea de a „închide” ziua de lucru se poate extinde şi în perioada concediului anual.

Este acumularea zilelor de concediu mai gravă în Australia?

Drepturile privind concediul anual diferă de la o ţară la alta. În Australia, norma pentru angajaţii full-time este de 20 de zile pe an.

În Statele Unite, angajaţii beneficiază, în medie, de 10–14 zile de concediu anual, iar zilele nefolosite nu se reportează. Chiar şi aşa, lucrătorii americani lasă neutilizate până la 55% din zilele de concediu. În Germania, angajaţii au dreptul la 30 de zile de concediu pe an. Doar 12% acumulează concediu în exces, într-o cultură în care vacanţele regulate sunt o normă socială.

În Regatul Unit, 65% dintre angajaţi nu îşi iau toate cele 28 de zile de concediu disponibile. În Japonia - ţară cunoscută pentru programul prelungit de lucru - 20% din zilele de concediu rămân neutilizate, deşi mulţi angajaţi japonezi beneficiază de doar zece zile libere pe an.

Pot companiile să oblige angajaţii să îşi ia concediu?

Angajatorii pot solicita angajaţilor să îşi ia concediu, însă doar în anumite situaţii - de exemplu, în perioada de închidere a activităţii (holiday shutdown) sau atunci când un angajat a acumulat un sold excesiv de concediu.

Perioada de preaviz necesară pentru impunerea concediului nu este, în general, standardizată, dar poate fi prevăzută în contracte colective, acorduri de întreprindere sau în politicile interne ale companiei.

O astfel de decizie trebuie să fie rezonabilă şi să ţină cont de factori precum: perioada de notificare, practicile obişnuite ale organizaţiei, momentul ales, precum şi nevoile angajatului şi ale angajatorului.

Companiile nu privesc favorabil acumularea unor solduri mari de zile de concediu, deoarece zilele neefectuate sunt înregistrate contabil ca datorii (liabilities) în bilanţ. În plus, concediul este plătit la salariul din momentul efectuării, nu la cel din momentul acumulării, ceea ce poate însemna costuri mai mari pentru angajator.

Cum pot companiile să încurajeze luarea concediului?

Luarea concediului are impact direct asupra performanţei. Un studiu arată că performanţa de final de an a crescut cu 8% pentru fiecare zece ore suplimentare de concediu anual efectuate de un angajat. Există şi beneficii individuale: folosirea concediului poate creşte şansele unei promovări sau ale unei majorări salariale.

Angajatorii pot încuraja utilizarea concediului prin promovarea unei culturi a deconectării reale, atât după program, cât şi în vacanţă. Este dificil pentru un angajat să se relaxeze dacă telefonul continuă să vibreze cu notificări pe multiple platforme. Managerii trebuie să asigure resurse adecvate şi o gestionare eficientă a volumului de muncă.

Google a utilizat instrumente bazate pe inteligenţă artificială pentru a ajuta angajaţii să monitorizeze volumul de muncă şi să redistribuie sarcinile între echipe. Managerii trebuie să colaboreze îndeaproape cu echipele pentru a înţelege presiunile existente şi pentru a oferi sprijin. Încurajarea angajaţilor să nu îşi verifice emailul sau mesajele în timpul concediului este, de asemenea, esenţială.

Puterea exemplului

Organizaţiile trebuie să cultive o cultură a muncii care prioritizează bunăstarea şi pauzele regulate. Conducerea superioară are responsabilitatea de a modela acest comportament prin propriile acţiuni şi prin modul în care comunică. Un email care încurajează angajaţii să îşi ia concediu şi să îşi protejeze echilibrul viaţă - muncă va avea un impact limitat dacă managerii lucrează constant peste 60 de ore pe săptămână şi nu iau nici ei pauze. Companiile pot introduce şi stimulente - bonusuri sau alte beneficii - pentru a încuraja pauzele regulate.

În final, educaţia joacă un rol esenţial. Mulţi angajaţi nu sunt conştienţi de efectele negative ale lipsei de deconectare şi ale absenţei vacanţelor regulate, ceea ce creşte riscul de dezangajare şi epuizare profesională.    

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă