Coşmarul bijutierilor din România: "Clasa politică vrea să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci"

Autor: Ioana Matei Postat la 23 octombrie 2013 905 afişări

Într-o industrie globală estimată la circa 70 de miliarde de dolari, piaţa autohtonă a bijuteriilor de aur este aproape invizibilă. Noile măsuri de accizare a produselor de lux iau din strălucirea afacerilor şi aşa prăfuite de efectele crizei.

Coşmarul bijutierilor din România: "Clasa politică vrea să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci"

"A fost o mişcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci", este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci şi Paul & Shark, în ce priveşte măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski şi Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K şi de doi euro/gram la aurul care depăşeşte această valoare. Excepţie de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacţionat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să îşi dubleze valoarea. Între lingoul de aur şi colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată şi noua acciză pe lux.

Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanţelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanţilor pieţei, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenţie către FMI. „A fost o soluţie care a venit peste noapte şi care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat şi în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piaţă din Uniunea Europeană unde sunt aplicate accize pe bijuteriile de lux. Acestea au mai existat până în 2010, dar au fost eliminate pentru a evita declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement împotriva României şi aplicarea unor sancţiuni. Italianul este implicat în prezent în procedurile birocratice care ţin de introducerea acestei taxe, pe care le numeşte „hârţogărie inutilă".

„Este un chin. Pentru a face importul de bijuterii trebuie să plătim acciza în avans, iar aceasta nu mai depinde doar de Ministerul Finanţelor, ci şi de Direcţia Generală a Vămilor. Au apărut deja probleme referitoare la socoteli, documentaţie, personal la ghişeu care nu are timp pentru noi şi care întârzie acordarea autorizaţiei.„ Procedura despre care vorbeşte Amato este explicată de Daniela Zar, tax senior manager în cadrul ZRP Tax: comercianţii de bijuterii au obligaţia de a se înregistra ca plătitori de accize la autoritatea competentă, o acţiune destul de anevoioasă. În plus, retailerii au obligaţia de a plăti accizele înainte de a vinde produsele, fapt ce va afecta în mod negativ situaţia lichidităţilor firmelor.

„Legea se aplică teoretic de la 1 septembrie, dar timp de o lună nu am putut reînnoi stocurile din cauza aprobărilor pe care trebuia să le primim de la autorităţi, acestea nefiind pregătite pentru introducerea taxei„, descrie şi Andreea Ioniţă Loukas, director general la Micri Gold, primul boutique de bijuterii de lux deschis pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 2 milioane de euro.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
romania,
bogati,
clasa politica,
saracie,
cosmar
/analize/comert/cosmarul-bijutierilor-din-romania-clasa-politica-vrea-sa-arate-ca-ia-de-la-bogati-ca-sa-dea-la-saraci-11549890
11549890
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.