Japonia, patria unor giganţi auto precum Toyota, Honda, Nissan sau Mazda şi unul dintre promotorii timpurii ai electrificării, face o schimbare de direcţie care a surprins atât pieţele, cât şi analiştii din domeniul energiei. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a aprobat un program economic masiv în care măsurile de sprijin pentru combustibilii clasici ocupă un loc central, inclusiv eliminarea accizelor pe benzină şi o intervenţie directă pentru reducerea preţului la pompă cu până la 50%, scrie Bloomberg.

Decizia vine într-un moment în care trecerea către energie verde globală încetineşte vizibil, iar constructorii japonezi, cunoscuţi pentru abordarea lor prudentă, par să fi câştigat timp în faţa presiunilor de a îmbrăţişa radical trecerea la maşini 100% electrice. În loc să accelereze tranziţia, Tokyo alege să protejeze consumatorii şi industria auto tradiţională, mizând că vehiculele pe combustie internă, inclusiv automobilele hibride, vor continua să joace un rol major în următorul deceniu.

În total, guvernul pune la bătaie aproximativ 117 miliarde euro, cel mai mare program economic de la pandemie.

Din această sumă, o componentă consistentă vizează direct piaţa carburanţilor:

• aproximativ 5,5 miliarde euro pentru eliminarea taxei pe benzină;
• intervenţii suplimentare pentru reducerea presiunii preţurilor, cu scopul explicit de a face alimentarea „semnificativ mai ieftină”.

Cu aceste măsuri, autorităţile urmăresc ca preţul unui litru de benzină, care în Japonia este printre cele mai ridicate la nivelul ţărilor dezvoltate, să scadă chiar la jumătate în următoarele luni.

Inflaţia persistentă a erodat puternic veniturile gospodăriilor: preţurile au crescut constant timp de 43 de luni, cea mai lungă perioadă de după 1992.

În acest context, guvernul Takaichi mizează pe măsuri rapide şi vizibile. Reducerea preţului benzinei aduce un efect imediat, într-o ţară în care transportul personal rămâne esenţial.

Totodată, automobilele electrice nu au prins traţiunea anticipată în Japonia: preţurile rămân ridicate, infrastructura de încărcare este insuficientă, iar constructorii locali au investit masiv în hibride — nu în modele full-electric.

Eliminarea accizelor pe benzină de către una dintre cele mai mari economii ale lumii transmite un mesaj puternic: tranziţia energetică rapidă este, pentru moment, prea costisitoare social şi economic.

Iar dacă Japonia, care este un lider tehnologic şi un puternic jucător din industria auto globlală, pivotază spre sprijinirea combustibililor clasici, presiunea asupra electrificării forţate ar putea diminua şi în alte ţări.

Analiştii se întreabă deja dacă nu cumva asistăm la începutul unui „nou realism energetic”: un model în care electricele coexistă pe termen lung cu hibridele şi maşinile pe benzină, iar politicienii sunt forţaţi să regândească obiectivele ambiţioase de renunţare la motorul cu ardere internă.