O cafenea unde proprietarii de câini să-şi poată aduce la tuns animalele de companie este ideea de afaceri a colegei Camelia, care face BUSINESS Magazin să arate aşa cum o vedeţi. Ea asamblează toate textele, pozele, graficele şi alte materiale brute pentru a le transforma în poveştile ilustrate care se înşiră, săptămână de săptămână, în paginile revistei. Am întrebat-o dacă nu se gândeşte că ar putea să-i „fure” altcineva ideea, dacă scriu despre ea, dar a răspuns relaxată că are multe idei, însă nu le-a pus în practică. Iar drumul de la idee până la realitate şi, mult mai important, monetizare poate fi lung, sinuos, chiar cu oprelişti de netrecut.

Între dificultăţile cele mai importante cu care se confruntă antreprenorii români se numără recrutarea şi menţinerea angajaţilor, accesul la finanţare, dificultăţi operaţionale, schimbarea legislaţiei, interacţiunea cu diverse instituţii ale statului şi chiar găsirea locului în piaţă. Materialul de copertă din acest număr prezintă câteva poveşti despre întreprinzători care au identificat o zonă, o nişă neacoperită şi şi-au pus la bătaie imaginaţia şi eforturile pentru a construi o afacere.

Unele sunt abia la început, altele (ca Gaşca Zurli) au avut rol în formarea nişei/pieţei în sine. Înainte de orice, ideea este esenţială. Dacă acest prim pas nu este bine făcut, construcţia ulterioară poate fi un efort făcut în van.

Însă alegerea unei activităţi care să pună pe piaţă un produs sau serviciu nou nu este nici ea lipsită de riscuri. Miza pe aşa-numitele Blue Oceans înseamnă să creezi de la zero nu numai un produs sau serviciu, ci piaţa în sine. Trebuie să explici ce vinzi, de ce, abordezi un nou criteriu de alegere şi, uneori, chiar un nou limbaj. Clientul nu poate compara, pentru că nu are cu ce şi trebuie să înţeleagă de ce un nou lucru sau serviciu i-ar fi util. Oana Pascu, fondatoarea Complice, firmă care a dezvoltat ideea de experienţe cadou, povesteşte că la început „a trebuit să explicăm nu doar ce vindem, ci şi de ce o experienţă poate avea mai multă valoare decât un obiect”.

România are 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, cifră cu care se plasează la acest capitol sub media din Uniunea Europeană de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, conform raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Dar acest lucru poate fi privit din mai multe perspective. Pe de o parte, există teren pentru creşterea altor afaceri ale întreprinzătorilor, însă pe de altă parte indică şi faptul că mediul antreprenorial din ţara noastră este se plasează pe o treaptă de dezvoltare inferioară la acest capitol faţă de alte regiuni europene. Ceea ce, de fapt, nu este cu totul surprinzător, pentru că spre deosebire de alte ţări, România are o istorie mult mai scurtă în capitalism. A fost nevoie, în primă fază, de schimbarea mentalităţii, a modului de a gândi, de descoperirea apetitului de risc.

IMM-urile reprezintă 99,8% din totalul companiilor din România, iar în 2024 această ţară a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de creştere a numărului de companii de această dimensiune din UE. Cumva, ritmul pare cel bun. Şi este suficient să privim cu atenţie în jur, pe rafturile magazinelor cu produse tradiţionale, sau chiar în social media, unde te-miri-ce produse îşi caută cumpărătorii. Preparate tradiţionale delicioase – ca merişorata, dulceţuri de afine sau trandafir –, dulciuri fără zahăr, tot soiul de alimente, fructe sau legume, intră şi ies din depozitele curierilor în drumul spre noi clienţi. Punctele gastronomice tradiţionale se înmulţesc în ţară, tot mai multe pensiuni îşi deschid porţile pentru oaspeţi. Sunt doar câteva exemple, dar este evident că interesul românilor pentru a-şi face propria afacere este în creştere, nu mai este o excepţie. Cu câteva decenii în urmă, visul tinerilor era să se angajeze în corporaţii. Acum, tot mai mulţi corporatişti (şi nu numai) fac pasul spre antreprenoriat. Dacă-şi găsesc şi nişa potrivită, fac şi bani.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează câţi dintre noi mai socializează după terminarea orelor de program.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Mmagazin