♦ Avalanşă de creşteri de taxe de la 1 august, nu scapă aproape nicio taxă indirectă, creşte cota standard a TVA de la 19% la 21%, creşte TVA la alimente şi medicamente de la 9 la 11%, iar TVA la cărţi de la 5% la 11% ♦ Din reducerea sporurilor, economiile sunt infime, 600 mil. lei, la fel ca cele din eficientizarea autorităţilor publice locale – 600 mil. lei ♦ 

După un an 2024 cu creşteri de salarii şi pensii, scutiri, facilităţi şi promisiuni elec­to­rale, guvernul vine cu nota de plată: de la 1 au­gust, intră în vigoare un pachet amplu de măsuri fiscale, care va afecta toate categoriile de populaţie şi aproape toate sectoarele economiei.

Măsurile vizează atât consumul – prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% şi a TVA redusă la alimente, medicamente, cărţi, energie sau lemne de foc de la 9% sau 5% la 11% – cât şi veniturile individuale, prin introducerea contribuţiei de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei net. Guvernul estimează că aceste măsuri vor aduce peste 23 mld. lei la buget în acest an şi peste 76 mld. lei în 2026, într-un efort de reducere a deficitului bugetar care a scăpat de sub control.

Guvernul a afirmat că întâi va face eco­nomii şi apoi va creşte taxele, dar povara suplimentară pe cetăţeni şi firme din creşterea TVA şi celelalte taxe este de 10 mld. lei. În schimb, reducerile din aparatul administrativ sunt de 600 mil. lei în cazul sporurilor şi 600 mil. lei din eficientizarea administraţiei publice locale. În administraţia locală numărul angajaţilor a crescut cu 50.000 în ultimul deceniu, iar povara suplimentară prin taxe pe cetăţeni şi firme este de zece ori mai mare decât economiile făcute cu chel­tuielile din aparatul administrativ. Din cele 23,3 mld. lei estimate pentru anul 2025, 10,6 mld. lei vor veni din creşterea de taxe, 12,7 mld. lei vor veni din scăderea de cheltuieli, dar cea mai mare scădere de cheltuieli este de fapt scăderea investiţiilor  publice, care va fi de 10 mld. lei în  2025. Nu se ştie când va intra în vigoare pachetul al doilea, ce este sigur este pachetul 1, cel cu creşterile de taxe, accize, şi TVA intră în vigoare în august 2025.

Economiştii avertizează că impactul asupra consumului şi încrederii în eco­nomie ar putea fi semnificativ, iar efectele se vor vedea în încetinirea creşterii econo­mice. România nu este singura ţară care recurge la astfel de măsuri, dar amploarea şi simultaneitatea lor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea aplicării lor şi capacitatea administraţiei de a le implementa eficient.

„S-au adus multe argumente care susţin ideea că orice măsură de creştere a taxelor are probabil un impact negativ asu­pra economiei şi probabil că creşterea economică va fi afectată, dar suntem într-o situaţie în care priorităţile în momentul acesta sunt de aşa natură încât se apelează chiar şi la măsuri disperate pentru a reface echilibrul bugetar. Nu este România sin­gura ţară care procedează în felul acesta, cam toate ţările au trecut prin astfel de momente şi practic nu există o soluţie bună care să nu fie însoţită de riscuri şi efecte negative“, a spus pentru ZF analistul Aurelian Dochia.

Statul mizează şi pe majorarea accizelor la carburanţi, alcool, tutun şi zahăr, dar şi pe introducerea contribuţiei de sănătate (CASS) pentru pensiile care depăşesc 3.000 lei, două măsuri cu un impact combinat de 9 mld. lei în 2026. De asemenea, sectorul bancar şi cel al jocurilor de noroc vor fi vizate de impozite suplimentare. Pentru bănci, guvernul propune o dublare a impozitului supli­mentar, de la 2% la 4%, ceea ce ar aduce venituri de 0,33 mld. lei în 2025 şi 1,3 mld. lei în 2026.

„Este nevoie de bani de peste tot. Din punctul meu de vedere nu este neapărat un lucru bun. Băncile sunt deja supraimpozi­tate şi a lua încă un impozit de la ele nu este neapărat cea mai eficientă măsură şi cea mai bună. Nevoia aceasta pe termen foarte scurt de bani pe care o are guvernul şi în acelaşi timp nevoia de a arăta partenerilor europeni, cât şi agenţiilor de rating că cresc veniturile bugetare sau sunt aplicate metode care vor creşte veniturile bugetare, înţeleg această măsură, chiar dacă nu mi se pare cea mai inteligentă sau adecvată“, a spus pentru ZF economistul Dragoş Cabat.

Guvernul vine şi cu măsuri de auste­ritate: reducerea sporurilor, îngheţarea salariilor şi a prestaţiilor sociale, reducerea investiţiilor publice, reformarea compa­niilor de stat şi instituţiilor autofinanţate. Deşi simbolice în unele cazuri, aceste măsuri aduc economii importante: de exemplu, îngheţarea salariilor publice ar aduce 17,8 mld. lei în 2026, cea mai mare economie din toate măsurile analizate.