Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producţiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piaţă pentru investiţii nu a scăzut

Autor: Florentina Niţu Postat la 30 decembrie 2020 362 afişări

Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020.

Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producţiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piaţă pentru investiţii nu a scăzut

♦ Anul 2020 înseamnă pierderi semnificative pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, estimările Comisiei Europene fiind că producţia de cereale va scădea cu peste 40%, până la 18 milioane de tone. ♦ De asemnea, anul pandemiei de COVID-19 a adus şi câteva schimbări legislative. ♦ Tranzacţiile, deşi mai puţine sau mai mici ca în alţi ani, au avut loc în continuare.

România este cea mai afectată ţară din UE de secetă

Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Lipsa unei infrastructuri de irigaţii funcţionale şi a unor perdele forestiere, ar putea înseamna o în acest an o recoltă totală de numai 18 milioane de tone, faţă de aproape 30 de milioane de tone în 2019.

Seceta a afectat atât fermieri, cât şi traderi, dar şi producătorii de animale şi de carne. Totuşi, faţă de anii 2007 sau 2012, anul acesta seceta a fost regională, cea mai afectată zonă fiin sud-estul României, urmată de Moldova, producţiile fermieilor fiind la un minim al ultimilor 10-15 ani. Pe de altă parte, centrul şi vestul României au avut producţii bune sau record.

În 2020, s-au acordat fonduri europene nerambursabile de 650 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, pentru investiţii rurale

România a primit în exerciţiul financiar 2014-2020 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 9,15 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar rata de absorbţie a fost de 74%, potrivit datelor de la Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pe ultima sută de metri, în acest an, în conturile românilor din mediul rural au ajuns fonduri europene nerambursabile de peste 656 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, susţinea anterior Mihai Moraru, directorul general al instituţiei.

ADS concesionează 50 de hectare tinerilor cu studii agricole

Agenţia Domeniile Statului (ADS), instituţia care gestionează suprafeţele de teren agricol aflate în domeniul public, a anunţat că scoate la licitaţie peste 700 de hectare pentru concesiune, iar tinerii de până în 40 de ani, cu studii agricole, pot obţine de la stat maximum de 50 hectare de teren arabil, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 54/2020.

Astfel, pentru început, 14 tineri ar putea primi 50 de hectare să înceapă sau să extindă o afacere agricolă. Primul exemplu este al lui Marcel Pop, un tânăr din judeţul Satu Mare, care are o afacere de familie în domeniul cerealelor, alături de tatăl şi fratele său, şi a contractat 49,6 hectare pentru a mări capacitatea de producţie.

Contractele de concesiune prin atribuire directă se semnează pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 10 ani, potrivit oficialilor statului. ADS are teren de concesionat doar în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Dolj şi Hunedoara.

Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, un proiect de 93 milioane lei, a murit

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, o companie naţională înfiinţată în inuarie 2019 cu un capital social capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, cu scopul de a valorifica producţiile agricole primare prin deschiderea unui lanţ de 80 de magazine de tip aprozar, a eşuat după un an de existenţă.

Proiectul iniţiat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, n-a fost fost văzut cu ochi buni de  actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, pe motiv că „n-are ce interveni statul în economia privaţilor” şi după un an de verificării privind suspiciunile de neconformitate ale societăţii, a hotărât să închidă cele două magazine din Bucureşti şi Sibiu, deschise la finalul lui 2019. Astfel, dintr-o reţea de magazine, anunţată cu fast, România s-a ales cu nişte bani cheltuiţi din contribuţii, în linişte.

S-au închis pieţele agroalimentare din spaţiile acoperite

La începutul lunii noiembrie, guvernul a hotărât că pieţele agroalimentare şi târgurile aflate în spaţii acoperite trebuie închise pe durata stării de alertă, pentru că nu se respectă măsurile de protecţie sanitară şi ar putea creşte numărul de infectări cu virusul SARS Cov-2. Totuşi, la trei săptămâni după această decizie, autorităţile s-au răzgândit.

Guvernanaţii nu au măsurat iniţial impactul pe care-l va avea această măsură asupra economiei, la fel cum nu l-au măsurat nici când au oprit exporturile extracomunitare de cereale în timpul stării de urgenţă, pentru o săptămână. După anunţarea acestei hotărâri, reprezentanţii statului nu ştiau câte pieţe sunt în România, câte produse româneşti se vând în ele ori câţi producători şi comercianţi îşi desfac zilnic marfa în cadrul lor.

Reprezentanţii asociaţiilor de profil spuneau la vremea respectivă că milioane de oameni au fost afectaţi şi numărul pieţelor ar fi de ordinul miilor. Însă, ulterior, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunţat că România sunt numai 514 pieţe agroalimentare, care au început să funcţioneze normal după prima săptămână din decembrie.

Export de forţă de muncă

Circa 2.000 de români au plecat în aprilie cu chartere să lucreze în agricultură în Germania, câteva sute înghesuindu-se numai într-o zi să ia avionul din Cluj-Napoca, deşi numai de ce întorseseră în România, în grabă, din cauza pandemiei globale de COVID-19.

Unii nu purtau măşti, alţii aveau bagaje mari, cert este că autorităţile locale nu i-au oprit să plece să lucreze pentru nemţi, deşi antreprenorii din sectorul agricol şi din industria alimentară spuneau de câţiva ani că se confruntă cu deficit de personal. Până să fie motivaţi că se pot descurca şi în ţară, s-au urcat în aeronava spre Germania, pentru muncă sezonieră.

Tranzacţie de valoare mare

TC Capital, companie cu activităţi preponderent în domeniul imobiliar, deţinută de turcul Ali Çapa, a cumpărat o fermă de cereale şi oleagionase din Buziaş, judeţul Timiş, întinsă pe 6.550 de hectare, cu 23,5 milioane euro.

Omul de afaceri turc intenţionează să diversifice operaţiunile în activităţi agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantaţiile de afini şi aluni, precum şi în producţia extensivă de cereale şi seminţe oleaginoase. El a investit în ultimii ani în complexul rezidenţial Cosmopolis, dar şi în Hyperion Towers.

Tinmar Energy a preluat integral Intercereal

Tinmar Energy, companie cu activitate principală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere, controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, a preluat integral Intercereal, o impotantă fermă de cereale din judeţul Ialomiţa, parte a grupului de firme din agrobusiness Interagro, dezvoltat de Ioan Niculae.

Intercereal cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.300 de hectare, deţine un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomiţa şi un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Feteşti. În 2019, suprafaţa cultivată cu cereale în judeţul Ialomiţa a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. 

Holde Agri Invest a preluat Agromixt Buciumeni, o fermă de 3.500 de hectare  

Holde Agri Invest, companie cu capital autohton, ce operează terenuri agricole, a preluat Agromixt Buciumeni de la Ion Alexandru, business prezent pe piaţă de trei deceni, ce cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 3.500 de hectare în judetul Călăraşi. Valoarea tranzacţiei, care a avut loc în acest an în aprilie, este de 5 milioane de euro.

Odată cu această tranzacţie, Holde şi-a dublat suprafaţa de teren pe care o are în proprietate şi îşi propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiţii de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

Legea 175/2020 a modificat procedura privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan

Legea 175/2020, de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, extinde categoriile de preemptori, face procedura de vânzare mai complexă şi măreşte termenele procedurale.

Astfel, dacă iniţial erau numai patru categorii de preemptori - coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român, acum apar şi tinerii fermieri (de până în 40 de ani), Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şiseşti» şi unitţile de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, dar şi persoane fizice cu domiciliul/ reşedinţa situat/situateă în unităţile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unităţile administrativ-teritoriale vecine.

De asemenea, vânzarea nu va mai fi liberă, ci va putea să fie făcută în termen de 30 de zile, numai de către persoane fizice sau juridice, care se ocupă de agircultură şi au domiciliul sau reşedinţa în România în ultimii 5 ani. De altfel, dacă înainte, în termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării ofertei de vânzare, primăria are obligeţia să afişeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său şi pe pagina de internet a acesteia.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.