O generaţie lăsată să aştepte la uşă: Milioane de tineri intră pe piaţa muncii cu o diplomă în mână, dar cu tot mai puţine şanse reale de a-şi valorifica pregătirea. Angajările entry-level se prăbuşesc, companiile îngheaţă recrutările, AI „arde” etapele tradiţionale, iar startul în carieră se transformă pentru mulţi într-o poveste fără final fericit
Povestea tinerei Ashley Terrell ilustrează o realitate tot mai apăsătoare pentru absolvenţii de facultate din Statele Unite. La mai bine de un an de la absolvirea Universităţii din Hawaii unde a obţinut o diplomă în administrarea afacerilor, Terrell încă îşi caută un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit, scrie CNBC.
Deşi a investit luni întregi în networking şi aplicaţii încă din ultimul an de studii, singura ofertă concretă primită a fost promovarea unor produse de bricolaj într-un magazin Home Depot, pentru 25 de dolari pe oră. A renunţat rapid, considerând că jobul nu era se potrivea cu experienţa şi obiectivele sale profesionale, şi a acceptat ulterior o poziţie la un hotel Marriott, cu un salariu mai mic, de unde însă a fost concediată în septembrie 2025.
Situaţia ei nu este un caz izolat. Conform unui sondaj realizat în iunie–iulie 2025 de Cengage Group, doar 30% dintre cei peste două milioane de absolvenţi americani din acel an şi-au găsit un job full-time în domeniul lor.
Pentru Generaţia Z, presiunea devine cu atât mai mare cu cât angajatorii au redus semnificativ recrutările la nivel entry-level. Circa 76% dintre companii au angajat acelaşi număr sau chiar mai puţini tineri în 2025 faţă de anul precedent, invocând încetinirea pieţei muncii, presiunile macroeconomice şi impactul inteligenţei artificiale.
Economiştii explică situaţia prin excesul de angajări din 2021–2022, când companiile au crescut salariile şi au accelerat recrutarea pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă post-pandemie. Mulţi dintre acei angajaţi au rămas în posturi, iar companiile se arată acum mult mai prudente în privinţa înlocuirii rolurilor sau a extinderii echipelor.
În paralel, disponibilizările anunţate în primele zece luni din 2025 au ajuns la 1,1 milioane, cel mai ridicat nivel de la pandemie. Într-o piaţă atât de blocată, tinerii absolvenţi îşi reuşesc cu greu să îşi construiască o carieră, iar rata şomajului pentru proaspeţii absolvenţi a urcat la 9,7% în septembrie 2025, egalând nivelul celor cu diplomă de liceu.
Inteligenţa artificială reprezintă un alt factor care pune presiune pe angajări. Nu este vorba neapărat despre înlocuirea directă a angajaţilor, ci despre faptul că firmele amână extinderea echipelor, folosind AI pentru a acoperi temporar anumite sarcini sau pentru a reevalua structura optimă a resurselor umane.
Tinerii resimt direct acest fenomen. Terrell spune că observă tot mai puţine posturi pentru care se potriveşte ca nivel de competenţe şi că mulţi dintre foştii ei colegi au renunţat la ideea unui job în domeniul studiat. Unii s-au reorientat spre meserii tehnice sau au acceptat locuri de muncă sub nivelul calificării.
Un exemplu este Chris Henderson, absolvent în 2022 al Universităţii Rowan, care nu a găsit un job în finanţe la salariul dorit şi a decis să lucreze în afacerea familiei ca electrician. După doi ani de pregătire profesională, câştigă aproximativ 72.000 de dolari pe an şi consideră că există stabilitate în acest domeniu, mai ales odată cu creşterea sectorului vehiculelor electrice.
Deşi nu lucrează în domeniul diplomelor sale universitare, nu regretă experienţa academică, pe care o consideră utilă pentru dezvoltarea personală şi profesională.
De altfel, mulţi tineri spun că, în ciuda dificultăţilor, facultatea le-a oferit abilităţi importante, precum gestionarea timpului, independenţa şi clarificarea intereselor profesionale.
Terrell este în continuare optimistă şi consideră că recomandările din reţeaua sa profesională sunt esenţiale în obţinerea interviurilor, deşi recunoaşte că este dificil să avansezi când mulţi colegi se confruntă cu aceleaşi blocaje.
Economiştii atrag atenţia că stagnarea angajărilor pentru tinerii de azi poate avea consecinţe pe termen lung, afectând dezvoltarea competenţelor, creşterea salarială şi mobilitatea profesională în următoarele decenii.
Pentru generaţia care intră acum pe piaţa muncii, ritmul rapid al schimbărilor economice şi tehnologice ridică întrebări privind valoarea tradiţională a diplomei universitare şi traseul profesional stabil pe care aceasta îl promitea cândva.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













