Războaiele untului şi cum producătorii polonezi sunt presaţi să iasă cu marfa la export
Pachetul de unt la 0,99 de zloţi, 1 kg de zahăr la 0,99 de zloţi. Încă de la marea inflaţie din 2022-2023 marile lanţuri de retail din Polonia sunt angajate într-un război feroce al preţurilor, mai ales la mâncare.
Pachetul de unt la 0,99 de zloţi, 1 kg de zahăr la 0,99 de zloţi. Încă de la marea inflaţie din 2022-2023 marile lanţuri de retail din Polonia sunt angajate într-un război feroce al preţurilor, mai ales la mâncare. Este o competiţie care a contribuit la domolirea inflaţiei, ceea ce a permis scăderea dobânzilor şi, astfel, creştere economică. Preţurile untului, în anumite promoţii, sunt la cote minime record după ce în urmă cu un an acest aliment de bază în meniul polonezilor devenise simbol al bogăţiei. Calculele arată că probabil preţurile minime sunt sub cele de producţie, acest lucru perturbând piaţa. Consumatorii nu pot decât să se bucure. Însă pentru producători este un coşmar.
Politici agresive de preţ au în special Biedronka şi Lidl, ultimul fiind prezent şi în România. Cooperativele producătorilor spun că preţuri ale untului cuprinse între 0.99 de zloţi (1 zlot este echivalent cu aproximativ 1,20 de lei) şi 1,99 de zloţi pachetul de 200 de grame, în funcţie de promoţie, sunt mai mici decât costurile şi distorsionează concurenţa loială, scrie ziarul de business polonez Rzeczpospolita. Autorităţile, cum ar fi Consiliul Concurenţei, sesizate în legătură cu acest aspect, spun că legea nu este încălcată, cel puţin în acest stadiu.
Nu poate fi vorba de o înţelegere asupra preţurilor între retaileri de vreme ce este evident un război al preţurilor.
Producătorii de lactate recunosc ambele feţe ale monedei. Malgorzata Cebelinska, vicepreşedinta producătorului Mlekpol, recunoaşte că promoţiile sunt un element natural al concurenţei în comerţul cu amănuntul, iar consumatorii profită cu uşurinţă de ele. „Cu toate acestea, campaniile promoţionale standard ar trebui să fie clar diferenţiate de vânzarea produselor de bază, cum ar fi produsele lactate, sub costurile lor reale de producţie“, a spus ea. Aceasta a subliniat că lanţurile de retail stabilesc preţurile din magazine şi amploarea şi profunzimea promoţiilor, în timp ce producătorii negociază termenii de livrare, dar nu stabilesc preţurile la raft. „Din perspectiva noastră, o bucată de unt pentru câteva zeci de groszy sau un litru de lapte la 1,20 zloţi nu reflectă costurile reale de producţie, induc în eroare consumatorii şi perturbă echilibrul pieţei“, a explicat vicepreşedinta Mlekpol.
Vocea companiei Mlekpol este importantă deoarece 70% din piaţa poloneză a laptelui este controlată de cooperative, iar Mlekpol, alături de Mlekovita şi Piatnica, se numără printre cei mai mari jucători care au dezvoltat campanii de recunoaştere a propriilor mărci în Polonia şi în străinătate. Acest lucru nu este uşor în cazul laptelui sau al untului, deoarece marca poate să nu fie factorul decisiv pentru consumator, ci preţul.
Stefan Stachowiak, preşedintele Cooperativei de Lactate din Gostyn, subliniază că în perioadele de criză calitatea managementului este testată. „Pentru mulţi procesatori de lactate, ultimele 18 luni au fost destul de dificile, dar această perioadă a arătat dacă firmele se pot adapta flexibil la piaţă. Am implementat multe schimbări semnificative care ne oferă costuri bune de procesare în fabrică. Cu această abordare, crizele pot consolida companiile. Însă companiile care nu s-au adaptat ies mult mai slabe“, a afirmat managerul.
Preţurile untului şi laptelui nu spun întreaga poveste. „Subiectul este mult simplificat. Privind situaţia doar din perspectiva laptelui UHT, vedem o imagine denaturată a industriei în ansamblu. În Europa este supraproducţie destul de mare, iar întrebarea va fi întotdeauna cum să exportăm şi să monetizăm eficient producţia. Întrebarea importantă este cum să construim un portofoliu de export pentru a monetiza eficient produsele finite şi a menţine valoarea achiziţiilor şi producţiei de lapte.“ Stachowiak subliniază că flexibilitatea necesită găsirea şi implementarea de soluţii noi, iar cel mai important lucru este monitorizarea preferinţelor consumatorilor.
Deocamdată, retailerii s-au adaptat. Preţurile ultramici nu se aplică la cumpărăturile obişnuite. Pentru a beneficia de ele, achiziţiile trebuie făcute prin aplicaţie sau card, ori în condiţii bine definite, care includ adesea pachete promoţionale cu mai multe produse.
Anul acesta, preţurile untului sunt la minime record, după scăderi de peste 30% faţă de 2025. În 2024, când preţurile păreau că nu se mai opresc din creştere, guvernul a anunţat o licitaţie pentru vânzarea rezervei strategice de unt, cu intenţia declarată de a calma piaţa.
Dar care să fie preţul real al untului? „Având în vedere costurile de producţie şi distribuţie, un pachet de unt nu ar trebui să coste până în 2 zloţi, ci 5-6 zloţi“, crede Jakub Olipra, economist la Credit Agricole. Untul ieftin expune probleme în întreaga industrie a produselor lactate.
După o corecţie a preţului laptelui care a durat peste un an şi jumătate, dificultăţile de pe piaţă sunt confirmate atât de rezultatele financiare ale companiilor, cât şi de creşterea datoriei. În iulie, a fost anunţat falimentul Prudnik, iar în decembrie 2025 Cooperativa de Lactate din Rypin şi-a încetat activitatea, după 100 de ani de existenţă.
Potrivit presei poloneze, preţurile foarte mici ale untului din Polonia i-au alarmat pe producătorii din Cehia, unde acest aliment este de aproape patru ori mai scump. Guvernul ia în considerare interzicerea comercializării la preţuri mai mici decât costurile.
În cazul zăhărului, preţurile ultrareduse din Polonia reflectă, pe lângă războiul dintre Lidl şi Biedronka, oferta generoasă de pe piaţa europeană şi presiunile din partea importurilor. Polonia ocupă locul trei în Europa la producţia de zahăr, după Franţa şi Germania. Producţia internă este de până la 2,5 milioane de tone pe an, în timp ce consumul se situează la 1,7 milioane de tone. Surplusul este exportat.
Unii analişti spun că, în pofida războiului preţurilor dintre retaileri, preţurile ultrareduse vor dispărea în 2027.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro











