În întreaga lume, incendiile de vegetaţie au mistuit până acum, în acest an, peste 370 de milioane de acri de teren în 80 de ţări, o suprafaţă mai mare decât Franţa, Spania şi Germania la un loc.

Nicio regiune nu a fost cruţată. Incendiile au făcut ravagii în savanele Africii subsahariene, în pădurile tropicale luxuriante din America de Sud şi în staţiunile de lux de pe coasta atlantică a Franţei, pe fondul valurilor de căldură record şi al secetei extinse, potrivit The Independent.

În Marea Britanie, mai multe valuri de căldură au declanşat incendii uriaşe în New Forest şi West Midlands, în scene descrise drept „apocaliptice”. Peste 1.017 incendii au izbucnit până acum în această vară, depăşind recordul stabilit anul trecut, iar aproape jumătate dintre acestea au avut loc numai în luna iulie.

Ţările care se confruntă cu incendii de vegetaţie semnificative în acest an

Peste 150 de milioane de acri de teren au ars la nivel mondial, în timp ce 80 de ţări au înregistrat suprafeţe de 40.000 de hectare mistuite.

Oamenii de ştiinţă au declarat pentru The Independent că incendiile şi temperaturile extreme sunt fără precedent în istoria recentă a omenirii, atât prin amploarea lor globală, cât şi prin emisiile eliberate.

Schimbările climatice fac incendiile să se răspândească mai rapid, să fie mai intense şi mai imprevizibile, spun aceştia.

În acest an, peste 550.000 de hectare de teren au fost devastate numai în Europa. Primele cifre din Canada, care a avut cel mai grav sezon de incendii din istoria sa, indică între patru şi şase milioane de hectare arse în întreaga ţară.

Costurile umane şi economice sunt, de asemenea, în creştere. Estimările preliminare sugerează că incendiile au costat Europa între 15,6 miliarde de euro şi 19,1 miliarde de euro, iar costul uman urmează să fie şi mai mare.

Peste 300.000 de oameni au fost evacuaţi în Spania şi Franţa, în timp ce aproape 10.000 de membri ai comunităţilor indigene First Nations care trăiesc în rezervaţii din Canada au fost strămutaţi.

Adevăratul bilanţ al victimelor incendiilor nu este încă cunoscut. Un studiu publicat în Lancet în 2024 a consemnat peste 1,5 milioane de decese anual ca urmare a inhalării fumului şi a gazelor toxice eliberate în timpul incendiilor de vegetaţie. Anul acesta pare să nu facă excepţie.

„Vedem extreme ale incendiilor fără precedent”, spune Dr. Theodore Keeping, expert în incendii de vegetaţie.

Aceste incendii sunt „mai extreme decât au fost în trecut”, adaugă el, deşi suprafaţa totală arsă este în scădere din cauza schimbărilor în utilizarea terenurilor.

Europa s-a confruntat cu o „extindere a activităţii semnificative a incendiilor către regiuni care, în trecut, au avut mult mai puţine incendii de vegetaţie”, potrivit lui Joe McNorton, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„2026 este deja un an extrem în ceea ce priveşte incendiile de vegetaţie în Franţa, în timp ce ţările mai nordice, inclusiv Marea Britanie, Germania, Ţările de Jos, Polonia şi Norvegia, au înregistrat, de asemenea, activitate şi emisii provocate de incendii mult peste valorile obişnuite şi se îndreaptă către ani care ar putea stabili recorduri”, spune el.

Chiar şi ţări precum Grecia, obişnuite în general cu incendiile de vegetaţie, s-au trezit copleşite în acest an.

„Nu este vorba doar despre locurile în care izbucnesc incendiile, ci şi despre cât de extreme devin acestea”, spune Mark Parrington, cercetător principal în cadrul Copernicus Atmosphere Monitoring Service.

Extinderea geografică a incendiilor a copleşit serviciile de urgenţă, Franţa fiind nevoită să caute avioane pentru a arunca apă asupra focarelor. La un moment dat, ICEYE monitoriza simultan 11 incendii majore în Europa.

Incendii de vegetaţie au fost raportate şi în Japonia, Turcia şi Indonezia. Incendiul din Otsuchi, în prefectura Iwate din Japonia, a fost al doilea ca amploare din ultimii 40 de ani. Aproximativ 8% din suprafaţa oraşului a ars, iar serviciile de urgenţă au avut nevoie de săptămâni pentru a stinge incendiul, în timp ce o treime din populaţie a fost evacuată.

Dar experţii avertizează că acesta este doar începutul. Incendiile de vegetaţie pot avea cauze naturale sau pot fi provocate de oameni, intenţionat ori accidental, însă creşterea temperaturilor determinată de schimbările climatice şi perioadele mai secetoase au dus la condiţii extrem de inflamabile, care permit incendiilor să se extindă şi să se răspândească.