♦ Rompetrol Rafinare, al treilea cel mai mare contruibuitor la bugetul de stat al României, spune că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 mil. dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri ♦ Soluţia este simplă: taxa pe cifra de afaceri trebuie abrogată, spune Rompetrol Rafinare.

Rompetrol Rafinare (RRC), operatorul rafinăriei Petro­midia, a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o cifră de afaceri brută consolidată în urcare cu 32%, la aproximativ 2,8 miliarde de dolari, în timp ce pierderea netă s-a redus cu aproape 30%, la 53,1 milioane de dolari. Dinamica indicatorilor financiari a fost susţinută de majorarea volumelor de materii prime procesate şi de creşterea producţiei de carburanţi, pe fondul unei cereri ridicate atât pe piaţa internă, cât şi la export. Pe partea de pierderi însă, dincolo de factorii care ţin de contextul de piaţă, taxarea joacă un rol determinant, spun reprezentanţii Rompetrol Rafinare.

„Ultimii cinci ani au venit cu o presiune semnificativă pe rezultatele financiare ale companiei. Începând cu pandemia de COVID-19, care a redus substanţial mo­bilitatea şi a determinat o reducere drastică a cererii de carburanţi şi continuând cu contextul geopolitic, care a generat perturbări ale fluxurilor de aprovizionare.

Apoi, volatilitatea din ce în ce mai mare a preţurilor materiilor prime sau a marjelor oscilante a avut un impact semnificativ, la care s-a adăugat presiunea fiscală în creştere, ca urmare a impunerii taxei de solidaritate, taxelor pe cifra de afaceri (ICAS - impozitul suplimentar din activi­tatea de petrol şi IMCA - impozitul minim pe cifra de afaceri), taxei pe stâlp etc.“, spun reprezentanţii Rompetrol Rafinare.

Aceştia mai spun că taxele supli­mentare impuse companiilor din perioada 2023 până în prezent, faţă de un climat economic normal, pentru Grupul KMG Inter­na­tional, au fost de peste 215 milioane de dolari.

„Acest climat fiscal a dus în 2024 la devalorizarea activelor deţinute şi operate de companie cu o valoare de circa 219 mili­oane de dolari, aproximativ 80% din rezultatul net negativ al anului 2023.“

Investiţiile au continuat în rafinăria de la malul mării, dar nu la nivelul la care ar fi fost posibile într-un climat de taxare nor­mal, mai spun reprezentanţii Rompetrol Rafinare.

„În 2024, proiectele de dezvoltare implementate în cadrul reviziei generale programate s-au ridicat la peste 80 de milioane de dolari, la care s-au adăugat şi alte investiţii în mentenanţă şi confor­mitate. Valoarea totală a investiţiilor în cele două unităţi de producţie – Petromidia şi Vega – a fost de peste 150 de milioane de dolari. În 2025, compania a bugetat un plan de investiţii de 66 de milioane de dolari pentru cele două unităţi de producţie, din care 61 de milioane de dolari, doar pentru Petromidia.“

O parte din bani a venit de la acţio­narul kazah KazMunayGas, dar investiţiile de amploare sunt amânate. 

„În ultimii doi ani, Petromidia a beneficiat de sprijinul acţionarului kazah, prin investiţii de aproape 200 de milioane de dolari. Însă, investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 de milioane de dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 de milioane de dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari.“

Taxele pe cifra de afaceri devin un pericol pentru funcţionarea rafinăriei, mai spun reprezentanţii Rompetrol Rafinare.

„Pentru Rompetrol Rafinare, consecinţele regimului fiscal introdus în decembrie 2022, prin măsuri de suprataxare (de solidaritate) şi continuat cu noi taxe pe cifra de afaceri (ICAS - impozitul suplimentar din activitatea de petrol şi gaze şi IMCA - impozitul minim pe cifra de afaceri), începând cu anul 2024, sunt existenţiale. Spre exemplu, IMCA aplică impozitare în lanţ, taxând acelaşi litru de combustibil de mai multe ori, în fiecare verigă a lanţului de distribuţie (rafinare, distribuţie carburanţi, retail) — ducând rata efectivă de impozitare la peste 100%. În calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, unic producător de bitum şi polimeri şi furnizorul principal de carburanţi pentru Republica Moldova, riscul discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României, stabilitatea financiară, veniturile bugetare şi credibilitatea strategică a ţării în regiune.“

Mai departe, reprezentanţii Rompetrol Rafinare spun că România are nevoie de politici care să consolideze competitivitatea dacă vrea investiţii.

„Soluţia este clară: abrogarea IMCA şi înlocuirea sa cu măsuri fiscale alternative durabile, pe termen lung, respectând principiile UE privind neutralitatea fiscală şi principiile OCDE privind erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS), Pilonul 2. Această soluţie trebuie completată cu stimulente pentru investiţii în domenii strategice, ca cel al Rompetrol Rafinare. România are nevoie de politici care să consolideze competitivitatea şi să restabilească încrederea investitorilor – nu de măsuri care le distrug.“

ZF a început o campanie dedicată companiilor care continuă să investească în economia locală şi arată de ce au nevoie pentru a-şi continua planurile de investiţii. Rompetrol Rafinare spune, într-o luare de poziţie fără precedent, că sistemul de taxare este frână pentru investiţii. „România are nevoie de politici care să consolideze competitivitatea şi să restabilească încrederea investitorilor – nu de măsuri care le distrug“, au menţionat reprezentanţii celei mai mari rafinării din România, pentru ZF.

♦ Ce planuri de investiţii are compania pentru final de 2025 şi 2026? Dacă puteţi detalia referindu-vă la sumele bugetate, noi locuri de muncă create, direcţia în care se vor realiza aceste investiţii?

Ultimii cinci ani au venit cu o presiune semnificativă pe rezultatele financiare ale companiei. începând cu pandemia de COVID-19, care a redus substanţial mobilitatea şi a determinat o reducere drastică a cererii de carburanţi şi continuând cu contextul geopolitic, care a generat perturbări ale fluxurilor de aprovizionare. Apoi, volatilitatea din ce în ce mai mare a preţurilor materiilor prime sau a marjelor oscilante a avut un impact semnificativ, la care s-a adăugat presiunea fiscală în creştere, ca urmare a impunerii taxei de solidaritate, taxelor pe cifra de afaceri (ICAS şi IMCA), taxei pe stâlp, etc.

Cu toate acestea, compania a continuat să fie un pilon esenţial în economia României şi să investească pentru stabilitate, pentru dezvoltare, pentru siguranţa operaţională şi a oamenilor, dar să rămână şi un angajator de top. Rompetrol Rafinare nu a făcut disponibilizări, ci a făcut eforturi susţinute, cu sprijinul Grupului KMG International, să menţină un nivel salarial peste medie, dovadă fiind majorările colective aplicate în 2022 şi 2024.

Rompetrol Rafinare este, potrivit statisticilor, al treilea cel mai mare contributor la bugetul de stat al României. în 2024, compania a virat către bugetul de stat 1,53 miliarde de dolari, iar în 2023, peste 1,65 miliarde de dolari. Per total, în ultimii 5 ani, contribuţia Rompetrol Rafinare, prin impozite, TVA, accize şi alte taxe, a fost de peste 7 miliarde de dolari. Peste 15.500 de locuri de muncă directe şi indirecte depind de lanţul de rafinare Rompetrol.

în 2024, proiectele de dezvoltare implementate în cadrul reviziei generale programate s-au ridicat la peste 80 de milioane de dolari, la care s-au adăugat şi alte investiţii în mentenanţă şi conformitate. Valoarea totală a investiţiilor în cele două unităţi de producţie – Petromidia şi Vega – a fost de peste 150 de milioane de dolari.

Investiţiile au vizat, printre altele, înlocuirea reactoarelor din instalaţia de Hidrofinare Motorină, modernizarea şi schimbarea a sute de componente şi subansamble din Fabrica de Hidrogen, respectiv instalaţia de Cocsare întârziată.

În 2025, compania a bugetat un plan de investiţii de 66 de milioane de dolari pentru cele două unităţi de producţie, din care 61 de milioane USD, doar pentru Petromidia. Au fost prioritare investiţiile în capacităţile de stocare, care au însumat până la acest moment peste 10 milioane de dolari. La acestea se adaugă alte câteva milioane pentru reabilitarea altor rezervoare, care sunt în curs de execuţie.

Tot anul acesta, a fost reintegrată în fluxul operaţional instalaţia de Polietilene de Joasă Densitate (LDPE), în vederea consolidării poziţiei de unic producător naţional de polimeri, Rompetrol Rafinare operând unica divizie petrochimică din ţară.

În ultimii doi ani, Petromidia a beneficiat de sprijinul acţionarului kazah, prin investiţii de aproape 200 de milioane de dolari. însă, investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 de milioane de dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 de milioane de dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari.

Compania analizează constant opţiuni pentru modernizarea şi construcţia de noi facilităţi care să fie integrate în fluxul operaţional, are în plan proiecte în linia decarbonizării şi, alături de acţionarul majoritar, continuă să facă evaluări de dezvoltare şi diversificare a activităţii.

♦ Ce schimbări fiscale v-ar folosi pentru a suplimenta planul de investiţii?

Cel mai mare sprijin pentru Rompetrol Rafinare ar fi renunţarea la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), o taxă superioară întregului nivel al profitului impozabil al Rompetrol Rafinare şi care nu doar limitează perspectivele investiţionale, dar şi anulează însăşi raţiunea de continuitate a activităţii economice, nu doar pentru Rompetrol Rafinare, ci pentru toate companiile mari din România, din industriile cu cifre de afaceri mari şi profituri impozabile de sub 1.0% din cifra de afaceri, precum industriile prelucrătoare (auto, uleiuri, îngrăşăminte, tutun, rafinare a petrolului, metale feroase, anvelope, articole de sticlă, ţesături, ţevi, textile, pâine, aluminiu, mobilier), transport, comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata.

Taxele suplimentare impuse companiilor, din perioada 2023 şi până în prezent, faţă de un climat economic normal, pentru Grupul KMG International, au fost de peste 215 de milioane de dolari.

Acest climat fiscal a dus, în 2024, la devalorizarea activelor deţinute şi operate de companie cu o valoare de circa 219 milioane de dolari, aproximativ 80% din rezultatul net negativ al anului 2023.

Pentru Rompetrol Rafinare, consecinţele regimului fiscal introdus în decembrie 2022, prin măsuri de suprataxare (de solidaritate) şi continuat cu noi taxe pe cifra de afaceri (ICAS şi IMCA), începând cu anul 2024, sunt existenţiale. Spre exemplu, IMCA aplică impozitare în lanţ, taxând acelaşi litru de combustibil de mai multe ori, în fiecare verigă a lanţului de distribuţie (rafinare, distribuţie carburanţi, retail) — ducând rata efectivă de impozitare la peste 100%. în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, unic producător de bitum şi polimeri şi furnizorul principal de carburanţi pentru Republica Moldova, riscul discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României, stabilitatea financiară, veniturile bugetare şi credibilitatea strategică a ţării în regiune.

Soluţia este clară: abrogarea IMCA şi înlocuirea sa cu măsuri fiscale alternative durabile, pe termen lung, respectând principiile UE privind neutralitatea fiscală şi principiile OCDE privind erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS - Base Erosion and Profit Shifting), Pilonul 2. Această soluţie trebuie completată cu stimulente pentru investiţii în domenii strategice, ca cel al Rompetrol Rafinare. România are nevoie de politici care să consolideze competitivitatea şi să restabilească încrederea investitorilor – nu de măsuri care le distrug.

♦ Ce nevoie din economie aţi identificat, nevoie la care se poate răspunde prin investiţii ale companiei dumneavoastră sau ale altor companii?

Statisticile ultimilor ani arată o creştere exponenţială a cererii de bitum, astfel că de la un necesar de aproape 500 mii tone în 2023, în 2024 s-au folosit circa 700 mii tone de bitum, iar pentru 2025 tendinţa rămâne în creştere.

în România, rafinăria Vega este singurul producător de bitum, care acoperă aproximativ 20% din necesarul ţării, întreaga sa producţie fiind direcţionată către piaţa internă. Un sortiment special, bitumul rutier modificat cu polimeri fabricat la Vega, se distinge printr-o elasticitate îmbunătăţită şi o rezistenţă mai ridicată la uzură şi la variaţiile de temperatură, având o durată de viaţă cu 50% mai mare şi capacitatea de a reduce zgomotul în trafic. Pentru anul 2025, vânzările de bitum sunt estimate la 86.000 tone, cu aproximativ 15% mai mari decât anul precedent.

Cum Vega nu poate acoperi decât circa 20% din necesar, restul de 80% este importat din ţări precum Turcia, Serbia, Austria sau Grecia, însă calitatea acestor produse este mult inferioară.

în aceste condiţii, ţinând cont de tendinţa de creştere a nevoii de bitum, determinată de faptul că tot mai multe proiecte de construcţie de autostrăzi şi drumuri de mare viteză sunt în derulare, în ultimul timp au fost anunţate investiţii în noi capacităţi de procesare, inclusiv pentru bitumul îmbunătăţit cu polimeri.

La o scară mai largă, un punct sensibil identificat la nivel european, este cel al petrochimiei. Pe măsură ce în Europa combinatele petrochimice se închid din cauza costurilor mari de producţie şi a instalaţiilor învechite, restul lumii şi China, în special, înregistrează o creştere rapidă a capacităţilor.

în acest condiţii, Europa este din ce în ce mai dependentă de importurile de produse petrochimice primare precum etilenă şi propilenă, materia primă din care se realizează mase plastice, produse farmaceutice şi numeroase bunuri industriale.

În ciuda contextului european deloc favorabil petrochimiei şi a unei instabilităţi continue pe piaţa materiilor prime necesare acestui sector, în semestrul I 2025, producţia totală de polimeri în singura divizie de petrochimie din România, operată de Rompetrol Rafinare în rafinăria Petromidia, a fost de 40 de mii de tone, în creştere cu 63% faţă de perioada similară a anului trecut, susţinută de repornirea LDPE, dar şi pe fondul funcţionării la capacitate a instalaţiei de Polipropilenă (PP).

Mai mult de jumătate din producţia de polimeri rezultată a fost direcţionată pe piaţa internă pentru a onora livrările către partenerii din industriile de profil, susţinând, astfel, mai multe segmente de producţie din ţară.

KMG International (Rompetrol) depune eforturi pentru a-şi consolida poziţia de unic producător naţional de polipropilene şi polietilene din România, cu capacitatea de a-şi recăpăta poziţia competitivă pe piaţa internă şi regională, odată cu stabilizarea pieţei de profil.

În condiţiile în care această piaţă este într-o situaţie nefavorabilă, România ar putea avea un aport considerabil în consolidarea şi renaşterea industriei petrochimice din Europa, însă pentru aceasta este nevoie de predictibilitate şi discuţii aplicate cu statul român şi alte companii de profil.

în ciuda ultimelor date care au relevat o scădere în consumul de carburanţi, generată de majorarea TVA şi a accizelor de la 1 august, pe de o parte, şi de tendinţele sezoniere, pe de altă parte, cererea internă rămâne ridicată. Carburantul cel mai folosit în România rămâne motorina, iar Rompetrol Rafinare, adaptează permanent reţetele pentru o producţie mai mare a acestui tip de carburant, pentru susţinerea pieţei interne.

De altfel, în prima parte a anului, rafinăria a obţinut 845 de mii de tone de benzine şi 1,44 milioane de tone de motorine şi combustibil de aviaţie, consemnând creşteri de 101%, respectiv 49%, faţă de semestrul I al lui 2024. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la producţia de combustibil pentru aviaţie (Jet Fuel), unde compania a anunţat că a atins un record de aproximativ 277 de mii de tone în semestrul I 2025, reprezentând 10,5% din totalul ţiţeiului procesat – o creştere de 153 mii tone faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

De asemenea, Rompetrol Rafinare rămâne atentă la nevoile din sectoarele conexe şi este pregătit să fie un partener important pentru companiile care au nevoie de produse petrochimice sau cele auxiliare.

♦ Cum ar trebui îmbunătăţit climatul investiţional din România pentru ca economia să revină pe un ritm de creştere mai accelerat?

Este nevoie de predictibilitate şi un climat fiscal care să confere încredere, iar companiile îşi pot face strategii pe termen mediu şi lung. în aceste condiţii poţi să anticipezi, să identifici nevoile de pe plan local, naţional sau chiar regional şi să planifici investiţiile necesare.

în situaţia în care cadrul fiscal ar fi din nou sustenabil, compania ar putea continua programele de investiţii în modernizare şi eficientizarea proceselor operaţionale, creşterea competitivităţii sectorului, investiţii menite să reducă inclusiv impactul asupra mediului înconjurător (producţia hidrogenului verde, a biocombustibilului, proiecte fotovoltaice, staţii de încărcare ultra-rapide, proiect de captare şi stocare a carbonului).

De asemenea, compania ar putea realiza investiţii strategice în flexibilizarea fluxurilor logistice – capacităţi de stocare proprii pentru rezerva strategică naţională pe care sunt obligate să o păstreze companiile de petrol şi gaze.

Toate aceste direcţii strategice depind, în mare măsură, şi de sprijinul statului român, acţionar cu 44,69% în Rompetrol Rafinare, prin asigurarea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, pentru că astfel de investiţii vor putea menţine stabilitatea energetică la care companiile Grupului contribuie activ.