♦ ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci care contribuie la calcularea acestui indice „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare“, cele 10 instituţii de credit fiind relevante din punctul de vedere al activităţii pe piaţa monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanţă stabilite de BNR ♦ Printre principalii factori care influenţează ROBOR se regăsesc politica monetară, lichiditatea existentă pe piaţa monetară, inflaţia ♦ Investigaţia Consiliului Concurenţei iniţiată în anul 2022 are ca subiect o presupusă înţelegere şi/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea acestei rate de referinţă în cadrul procedurii de „fixing“ ♦ Consiliul Concurenţei a finalizat o etapă intermediară, cea de documentare în cadrul acestei investigaţii şi urmează audierea instituţiilor de credit care fac obiectul investigaţiei.

Revenirea în atenţia publică a discuţiilor legate de ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate), indice al pieţei mone­tare interbancare - odată ce Consiliul Concurenţei a finalizat etapa de documentare din cadrul unei investigaţii privind o presupusă înţelegere şi/sau practică concertată de fixare coordonată a ROBOR, iar reacţiile au început să curgă din mediul bancar -, aduce în discuţie şi modul de calcul al ROBOR, respectiv care sunt băncile care participă la fixing.

ROBOR este rata dobânzii la care 10 bănci care contribuie la calcularea acestui indice „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare“, cele 10 instituţii de credit fiind relevante din punctul de vedere al activităţii pe piaţa monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanţă stabilite de BNR. Există şapte scadenţe, de la o zi până la un an, dar pentru creditele retail şi corporate acordate de bănci cu dobândă variabilă importanţi sunt indicii pe 3 şi 6 luni la care băncile adaugă o marjă.

În ceea ce priveşte modalitatea de calcul, ROBOR pentru fiecare scadenţă se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de băncile care participă la procesul de calcul al ROBOR în intervalul 10:45 - 11:00, la care acestea sunt dispuse să plaseze depozite celorlalţi participanţi.

„Rata ROBOR pentru fiecare scadenţă este calculată de agentul de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing după eliminarea extremelor. Rata cotată de către un participant pentru fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID şi ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID şi ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeaşi zi în termen de 5 minute de la fixing“, potrivit noilor reguli ale BNR operaţionale începând cu data de 11 noiembrie 2019.

Practic, este vorba de dobânzi cotate de 10 bănci  zilnic, într-un interval de timp, dar băncile nu se împrumută neapărat între ele la anumite niveluri ale ROBOR, mai mari, de exemplu, şi atunci nu se prea fac tranzacţii la aceste cotaţii, ci băncile cotează aceste valori.

În noiembrie 2022, Consiliul Concurenţei a început o anchetă şi a descins în birourile a zece bănci care cotau ROBOR-ul, investigaţia fiind declanşată după ce creşterea substanţială a ROBOR, peste 8%, a mărit tensiunea şi ratele bancare în cazul persoanelor fizice şi companiilor care mai aveau credite la bancă cu dobânda variabilă legată de acest indice.

Subiectul investigaţiei Consiliului Concurenţei este o presupusă înţelegere şi/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea acestei rate de referinţă în cadrul procedurii de <fixing>. Autoritatea de concurenţă a finalizat recent etapa de documentare în cadrul acestei investigaţii şi urmează audierea instituţiilor de credit care fac obiectul investigaţiei.

Concret, investigaţia Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat  activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară desfăşurată în cadrul procedurii de fixing, precum şi cea desfăşurată în intervalul de 15 minute după efectuarea  fixingului, respectiv atragerea şi plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBOR/ROBID la nivel naţional, după cum a explicat atunci Consiliul Concurenţei.

Dacă se confirmă practici anticoncurenţiale, amenda poate fi de 10% din cifra de afaceri, după cum au susţinut oficialii Consiliului Concurenţei.

Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare.

Toate cele zece bănci vizate au primit o copie a raportului elaborat de echipa de investigaţie desemnată în acest sens şi multe dintre ele au reacţionat, în unele cazuri susţinând că au avut o conduită conformă şi aliniată la cerinţele legale.

În funcţie de rezultatul etapelor viitoare ale investigaţiei, băncile au susţinut că iau în considerare utilizarea căilor legale de contestare, inclusiv a instanţelor de judecată.

Dar care sunt cele 10 bănci aflate în vizorul Consiliului Concurenţei în investigaţia iniţiată atunci?

Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank (în prezent Exim Banca Românească) şi Intesa Sanpaolo România participau la calculul ROBOR, potrivit informaţiilor BNR şi ACI (asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din bănci).

Recent, Mugur Isărescu, guvernator al BNR, autoritate ce reglementează şi supraveghează băncile comerciale, a avut o intervenţie surprinzătoare în care a vorbit în premieră despre cea mai discutată investigaţie a Consiliului Concurenţei legată de modul de stabilire de către bănci a ROBOR, indice al pieţei monetare interbancare. Discuţia legată de ROBOR a reapărut în discursul public şi „tulbură“ societatea românească, a spus Isărescu, aducând în discuţie confuziile şi neînţelegerile care persistă legate atât de rolul băncilor comerciale, al BNR, cât şi de funcţionarea pieţei monetare şi a unor indici, cum e ROBOR, care a fost transformat în „marele duşman al României“. Guvernatorul a explicat rolul actorilor pieţei şi a spus că ROBOR este un indice al pieţei monetare prin care se transmite în economie politica monetară a băncii centrale.

Acuzaţiile vehiculate în spaţiul public la adresa sectorului bancar, în contextul investigaţiei Consiliului Concurenţei privind modul de stabilire a ROBOR, pot afecta încrederea în sistemul financiar şi pot avea efecte imediate asupra costului creditului şi deciziilor de investiţii, a atenţionat ieri şi Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

Privind retrospectiv ne amintim că în anii trecuţi, în România, politicienii au lansat o serie de acuzaţii privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, iar în urma acestor acuzaţii a apărut un nou indice de referinţă - IRCC - pentru creditele noi luate după luna mai 2019.

Între creşterea ROBOR şi a IRCC este un lag de câteva luni, dar diferă şi metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

Practic, indicele IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot adauga o marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de bănci pentru trimestrul următor.

În situaţii excepţionale, potrivit unor noi reguli stabilite de BNR în 2019, dacă ratele de dobândă fac obiectul unei creşteri semnificative pe piaţa monetară interbancară, diferenţele permise dintre ratele de cerere şi de ofertă, vor fi următoarele: dublul valorii, dacă rata dobânzii cotate pentru depozitele plasate depăşeşte cu mai mult de 30% rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României, triplul valorii, dacă rata dobânzii cotate pentru depozitele plasate depăşeşte rata dobânzii pentru facilitatea de creditare sau nelimitat, dacă rata dobânzii cotate pentru depozitele plasate depăşeşte de 1,5 ori rata dobânzii pentru facilitatea de creditare.

Anterior, era stabilit că în situaţia în care cotaţia ROBOR ar depăşi cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) acordată băncilor de către banca centrală, BNR avea dreptul de a suspenda temporar calculul ROBOR, şi de a publica dobânzile ROBOR astfel: ROBOR pentru toate scadenţele ar fi fost atunci egal cu nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard).

Dar care sunt responsabilităţile băncilor care participă la calculul ROBOR? Băncile participante desemnează personal specializat, cu pregătire corespunzătoare în domeniul pieţelor financiare, în vederea furnizării cotaţiilor pentru calcularea ROBOR. Băncile asigură pentru această activitate independenţa decizională a personalului care contribuie faţă de orice alta entitate din bancă, incluzând zona de creditare. Participanţii la calculul ROBOR dispun de coduri de conduită şi au implementate controale interne dedicate acestei activităţi, potrivit unui document al ARB.

Printre principalii factori care influenţează ROBOR se regăsesc politica monetară, lichiditatea existentă pe piaţa monetară, inflaţia, dar şi politica fiscală, conform ARB.

Nu doar în România indicii pieţei interbancare au fost în vizor. În SUA, Marea Britanie, Europa, Japonia autorităţile au extins anchetele în privinţa manipulării London Interbank Offered Rates (LIBOR) în diferite valute şi a altor rate de referinţă folosite la stabilirea costurilor unor produse financiare şi au decis să reformeze indicele LIBOR.

În consecinţă au apărut o serie de rate de referinţă alternative (ARR) noi după reformarea indicilor de referinţă şi dispariţia LIBOR, precum SOFR (Secured Ovenight Financing Rate) „ SUA „ administrator Federal Reserve Bank of New York, SONIA  (Sterling Overnight Index Average) „ Marea Britanie „ administrator Bank of England, - SARON (Swiss Average Rate Overnight) „ Elveţia „ administrator SIX Swiss Exchange sau TONAR (Tokyo Overnight Average Rate) „ Japonia „ administrator Bank of Japan.