O afacere de peste 20 de milioane de euro -  este miza conflictului deschis dintre cablisti, radiouri si televiziuni, pe de o parte, si organismele de gestiune colectiva - adica, mai putin pretentios spus, cele care colecteaza drepturi de autor -, pe de alta parte.

Razboiul dintre cele doua tabere nu e de ieri, de azi. De ani buni, cablistii se cearta cu organismele care gestioneaza drepturile de autor pentru productiile culturale romanesti sau straine pe tema procentelor pe care cei dintai trebuie sa le cedeze din vanzari.

Au fost initial 6,5%. Ulterior au scazut la 2%, iar acum ar putea creste la 17% - procent care s-ar aplica veniturilor companiilor de cablu TV. In cifre nete, aceste procente urmeaza sa aduca organismelor de gestiune colectiva (OGC) incasari anuale de 34 de milioane de euro.

Pe langa drepturile de autor colectate de la operatorii de cablu, OGC-urile ar mai urma sa "taxeze" si televiziunile cu 15,4%, si cu alte 12,8% posturile de radio, adica 32,6 milioane de euro pe an. In total, sumele pe care ar trebui sa le plateasca cablistii si institutiile de radio si televiziune ar ajunge la 66 milioane de euro. Bani care, teroretic, ar urma sa ajunga la artistii romani care au creat opere audio-vizuale.
Noile procente au fost avansate de OGC-uri companiilor de cablu, televiziunilor si radiourilor dupa ce Ordonanta de Urgenta a Guvernului 123, publicata pe 19 septembrie 2005, a eliminat pragurile maxime prevazute de actele normative anterioare.

Ordonanta este opera noului ministru al culturii, Adrian Iorgulescu, cel care - inainte de a ocupa aceasta functie - a fost presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, nici mai mult nici mai putin decat unul dintre cele sapte organisme de gestiune colectiva. Un "detaliu" care a pus si mai multe paie pe foc. Chiar daca Iorgulescu nu mai este presedintele Uniunii, cablistii sustin ca exista totusi un conflict de interese in cazul in care actualul ministru, la final de mandat, se va putea intoarce pe aceeasi pozitie. Pana atunci, insa, unde ar urma sa ajunga cele 66 de milioane de euro colectati de OGC-uri? Aceste organisme sunt create pentru a redistribui fonduri reprezentand drepturi de autor catre artistii romani si cei straini. Pe langa sumele pe care trebuie sa le plateasca beneficiarilor de drepturi, organismele de colectare au posibilitatea stabilita prin lege, sa opreasca pana la 30% din venituri pentru cheltuieli proprii.

O treime din incasarile pe care OGC-urile le-ar incasa prezumtiv, daca noua ordonanta de urgenta ar deveni operationala, inseamna 22 de milioane de euro - venituri pentru administrarea celor sapte organisme de colectare a drepturilor de autor.

Aceasta suma se apropie de valoarea intregii piete de avocatura de business (25-30 de milioane de euro) si o depaseste pe cea de consultanta de management (15 milioane de euro). Cu alte cuvinte, o afacere foarte buna pentru OCG-uri, o miza pentru care merita intreg efortul ministrului Adrian Iorgulescu.

Bineinteles, toate aceste cifre reprezinta scenarii care ar putea deveni realitate in cazul in care OUG nr. 123 ar urma sa fie votata de cele doua Camere ale Parlamentului. Deocamdata, aceasta a primit girul Senatului si urmeaza sa treaca prin furcile caudine ale Camerei Deputatilor. "In doua luni, situatia ar trebui sa se transeze intr-un fel sau altul", afirma Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC).

Care ar fi schimbarile aduse de noul act normativ? In primul rand, eliminarea actualelor praguri maxime pentru contributiile operatorilor de cablu (2%) si ale televiziunilor si radiourilor (13%).  Acum, OGC-urile au cerut cablistilor 17% din venituri. In replica, acestia au anuntat ca nu vor sa dea nimic. In cazul votarii legii, Radu Petric crede ca se va ajunge la o medie aritmetica intre 17% si 0% adica 8,5%. Presedintele ACC sustine insa ca o negociere de acest gen nu este una civilizata.

In cazul in care procentele ar ramane in formula propusa de OGC-uri, cablistii spun ca vor mari abonamentul TV cu circa 15% - majorare care ar putea avea ca efect scaderea numarului de abonati. Din cate explica Petric, introducerea de curand a taxei pe valoare adaugata la abonament a generat o scadere cu 2% a bazei de clienti de cablu.

Rezumand: OGC-urile sustin interesele creatorilor de opere si vor cat mai multi bani pentru acestia, in vreme ce cablistii, televiziunile si radiourile cer alinierea procentelor pretinse cu cele practicate in tarile din Europa Centrala. Conform ACC, procentele aplicate companiilor de cablu sunt de 1,8% in Ungaria, 1,5% in Cehia sau 3% in Polonia. In plus, OGC-urile mai sunt acuzate ca nu au pus la punct un mod transparent de redistribuire a drepturilor de autor colectate, fiind amintite in acest sens cazurile unor artisti care nu au vazut nici un ban de la aceste organisme. In plus, cablistii spun ca ar prefera sa negocieze cu un singur OGC in loc sa discute cu sapte. Una peste alta, numarul mare al acestor organisme creste costurile de administrare, care ar putea ajunge la 22 de milioane de euro pe an. Pe de alta parte, exista voci care sustin ca nu trebuie sa le plangem de mila cablistilor - care au oricum profituri mari.

In 2004, incasarile celor sapte organisme de colectare au totalizat peste 1,3 milioane de euro. In fond, votul Camerei Deputatilor ar putea aduce raspunsul la cel putin doua dintre "intrebarile zilei": Cu cat va creste abonamentul TV?; Vor avea mai multi bani OGC-urile?.

In orice caz, un raspuns e aproape sigur: artistii - titularii atat de disputatelor drepturi - vor avea prea putin de castigat, indiferent de modul in care ar fi formulata legea.