Mediul de afaceri romanesc nu s-a dovedit niciodata extrem de prietenos cu investitorii. Dar cum Romania are nevoie de investitii straine, daca un afacerist se dovedeste suficient de puternic si de insistent, poate forta mana autoritatilor, care gasesc de cele mai multe ori posibilitatea de a-l convinge sa ramana. Functioneaza un soi de troc - investitie  contra facilitati.

Este cazul companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, a treia mare companie europeana de prelucrare primara a lemnului, care a terminat anul trecut o investitie de 70 de milioane de euro intr-o fabrica de cherestea la Sebes, judetul Alba. 

Fabrica este detinuta de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, care mai are fabrici de prelucrare a lemnului in Austria si Cehia. Capacitatea de prelucrare a fabricii va ajunge la un milion de metri cubi de cherestea, si cum necesarul nu poate fi asigurat numai de padurile din Romania, conducerea Holzindustrie a luat in calcul si importul de materie prima din Rusia si Ucraina. "In prezent lucram la 70% din capacitate si am ajuns la concluzia ca aprovizionarea ritmica si constanta va deveni o problema serioasa in 2005", spune Cosmin Capra, directorul executiv al fabricii. 

"Am estimat ca putem asigura 70 - 80% din necesarul de busteni de rasinoase din tara, iar restul de 20 - 30% din importuri din Ucraina si Rusia", a precizat directorul.  Pentru a-si reduce cheltuielile, investitorul a solicitat autoritatilor romane, reprezentate de Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) reducerea taxelor vamale la importul de busteni. 

Asul din maneca celor de la Holzindustrie a fost o noua fabrica, o investitie echivalenta cu cea deja realizata la Sebes, pe care afaceristul austriac vrea sa o construiasca anul viitor. In cazul in care romanii nu ar fi raspuns solicitarilor, locatia viitoarei fabici urma sa fie mutata in Ucraina. Si cum o investitie de 70 de milioane de euro nu este de neglijat, solicitarea companiei a fost acceptata. "Vom promova, impreuna cu Ministerul Economiei si Comertului, un act normativ care prevede exceptarea temporara de la plata taxelor vamale la importul unor categorii de marfuri, printre care si bustenii", spune Ion Gheaus, consilier la ARIS. 

Agentia a solicitat inclusiv acordul Ministerului Finantelor, care a dat drept sigura exceptarea de la plata taxelor in 2005. axa vamala aplicata importurilor de busteni este de 3%, la care se adauga 0,5% comisionul vamal. "In Europa nu se aplica taxe vamale la importul de lemn materie prima", spune Capra. Directorul a precizat ca importurile se vor dovedi mai scumpe decat lemnul din Romania, dar ca in ansamblu fabrica se va incadra in costurile preconizate. 

Lemnul romanesc se vinde cu un pret mediu de 16 euro pentru metrul cub pe picior (in padure). Locatia probabila a noii fabrici Schweighofer este Moldova, din cauza apropierii de granita cu zona ex-sovietica. "Proiectul este in discutie, nu s-a luat o decizie ferma. In luarea unei hotarari va cantari si problema rezolvata a taxelor vamale", declara Cosmin Capra. Ramane Romania fara lemn? De ce a fost necesar importul? 

"Problemele industriei forestiere romanesti sunt altele. In multe zone nu exista infrastructura necesara, exista anotimpuri cand accesul in padure se face greu. O alta problema este lipsa firmelor de transport specializate, care sa dispuna de utilajele necesare. Avem nevoie de o aprovizionare continua, pentru ca nu putem sa acumulam nici stocuri prea mari, exista pericolul degradarii lemnului", spune Capra. 

In ansamblu, cererea de masa lemnoasa de pe piata romaneasca, de 20 de milioane de metri cubi pe an, depaseste nivelul de defrisare impus de autoritati - 16 milioane de metri cubi in 2003 si 18 milioane mc in 2004. Pentru o mai buna aprovizionare, Schweighofer este interesata sa cumpere si paduri de rasinoase in Romania. Recent, Gerald Schweighofer a spus ca intampina dificultati din cauza fragmentarii mari a proprietatilor de suprafete impadurite. "Vrem sa cumparam suprafete mai mari, de peste 50 de hectare de paduri de rasinoase, insa este foarte dificil intrucat cele mai mari proprietati sunt de 4-5 hectare, fiind necesare foarte multe tranzactii pentru a ne atinge obiectivul. Noi mai detinem paduri si in Republica Ceha sau Slovacia, insa acolo proprietarii detin suprafete de peste 100 de hectare", a spus Gerald Schweighofer.

Pretul unui hectar de padure este de circa 4.000 de euro, dar poate ajunge si la 100.000 de euro in cazul padurilor de stejari batrani. Schweighofer detine o companie separata de imobiliare numita Cascade Empire, care a achizitionat deja suprafate impadurite in Romania. "Suprafata pe care o detinem acum nu este foarte mare. Nu vrem sa facem speculatii, in sensul de a cumpara si vinde, ci vrem sa investim in exploatarea pe termen lung a padurii", a mai spus Schweighofer.

Si o alta companie straina care a investit in industria lemnului din Romania ar putea profita de cerintele celor de la Schweighofer. Finnforest, grup de origine finlandeza, detine la Comanesti o fabrica de panel de lemn, care foloseste ca materii prime bustenii de rasinoase si de plop, intr-o masura mai mica. "In momentul de fata, nu importam busteni, dar am putea analiza aceasta varianta. In Romania, lemnul este o materie prima ravnita de foarte multi si avem destule probleme cu aprovizionarea", a declarat pentru BUSINESS Magazin Dan Banacu, director al fabricii Finnforest din Comanesti. El a precizat ca potentiala reducere a taxelor vamale nu va avea totusi un efect semnificativ asupra activitatii companiei. Holzindustrie Schweighofer vinde acum pe piata romaneasca in jur de 10% din productia de cherestea, dar crede ca in cativa ani piata interna va reprezenta circa 30% din vanzari.

Industria constructiilor din Japonia este principala destinatie pentru cheresteaua fabricata la Sebes de Holzindustrie, dar exporturile merg in circa 30 de tari ale lumii. In Japonia se construiesc in jur de un milion de case anual, din care circa doua treimi sunt din lemn si cererea de prefabricate este mare. Fabrica de la Sebes a inceput productia in luna octombrie a anului trecut si la sfarsitul acestui an va ajunge la capacitatea maxima.  Cifra de afaceri preconizata pentru 2005 este de 100 de milioane de euro.