Forţa misterioasă care permite Bulgariei să importe şi să producă energie ieftină şi să o exporte scump vecinilor
Reţeta pentru energie ieftină este simplă: soare vara, vânt iarna şi baterii pentru stocarea electricităţii, spune un expert în energie din Bulgaria. Această ţară, considerată cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, are şi soare, şi vânt şi, mai important, este liderul regional la capacitate instalată de stocare a energiei în baterii, depăşind România şi Turcia.
Reţeta pentru energie ieftină este simplă: soare vara, vânt iarna şi baterii pentru stocarea electricităţii, spune un expert în energie din Bulgaria. Această ţară, considerată cea mai săracă economie din Uniunea Europeană, are şi soare, şi vânt şi, mai important, este liderul regional la capacitate instalată de stocare a energiei în baterii, depăşind România şi Turcia. Acest lucru a permis Bulgariei ca anul trecut să fie exportator net de electricitate, diferenţa dintre exporturi şi importuri fiind cu aproape 33% mai mare decât în anul anterior.
Bulgaria are o putere instalată a facilităţilor de înmagazinare a energiei în baterii de 0,56 GW, mai mare decât cea din România, de 0,49 GW, şi din Turcia, de 0,21 GW, potrivit unei analize a agenţiei bulgare de ştiri BGNES. Cele trei state alcătuiesc Top 3 al Europei de Sud-Est. Spre comparaţie, liderul european este Germania, cu o putere instalată de 2,8 GW. Însă Germania este o economie mai mare, cu o putere financiară mai mare şi consum mult mai mare de energie.
Sistemele de înmagazinare a electricităţii în baterii sunt considerate componente critice ale tranziţiei către energie nepoluantă deoarece permit stocarea energiei electrice produse de sursele regenerabile pentru a fi folosită atunci când o impune cererea, îmbunătăţind stabilitatea şi flexibilitatea sistemului şi reţelelor energetice.
De asemenea, facilităţile de stocare a electricităţii în baterii permit importuri ieftine, de la ţările care produc electricitate şi nu au unde să o stocheze, şi exporturi scumpe. Cele mai recente date arată că Bulgaria a devenit un centru regional de stocare a energiei. I-o permite, printre altele, faptul că se află la mijlocul rutelor energetice sud-nord, dinspre Grecia spre România.
Astfel, pe 29 aprilie, deşi a produs mai multă energie electrică decât avea nevoie, Bulgaria a importat electricitate de pe pieţele vecine. Datele furnizate de operatorul sistemului de transport al energiei electrice ESO au arătat că în orele după-amiezii producţia naţională a atins aproximativ 4.800 MW, în timp ce consumul intern s-a situat la aproximativ 4.100 MW. În circumstanţe normale, acest lucru ar semnala un surplus clar. Cu toate acestea, în acelaşi timp, sistemele de baterii absorbeau aproape 1.700 MW, inversând efectiv balanţa şi creând o cerere suplimentară care trebuia acoperită prin importuri, arată Balkan Energy.
Bulgaria face mai mult de a exporta excesul de electricitate. Îşi foloseşte capacitatea de stocare pentru a absorbi energie ieftină, atât din producţia internă cât şi din import, şi o foloseşte mai târziu, când cererea şi preţurile sunt ridicate. În aceste condiţii, în cazul Bulgariei, a fi importator net în anumite perioade nu mai reflectă o slăbiciune, ci folosirea strategică a flexibilităţii sistemului.
Datele transfrontaliere sugerează că o parte din electricitatea stocată în baterii de Bulgaria este ulterior reexportată, în special către România, în timp ce o parte mai mică se întoarce în Grecia. Acest model emergent poziţionează treptat Bulgaria ca un amortizor energetic regional.
Cu proiecte suplimentare de centrale de baterii în curs de elaborare, este de aşteptat ca rolul ţării de centru de stocare a energiei să se extindă şi mai mult.
Sectorul creşte rapid în Bulgaria. De la aproximativ 200 MWh de capacitate instalată în 2024 s-a ajuns la aproape 2.500 MWh la sfârşitul anului trecut. Se preconizează că volumul va creşte de patru până la cinci ori în 2026, la începutul acestui an în ţară fiind în construcţie facilităţi de stocare a electricităţii în baterii de peste 10.000 MWh, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Sustenabilitate. (MW reprezintă puterea sau viteza de încărcare/descărcare a bateriilor, iar MWh - Megawatt-oră - măsoară capacitatea de stocare a energiei în baterii.)
Anul trecut, International Power Supply, companie bulgărească, a inaugurat prima gigafabrică de baterii pentru sisteme de stocare din Bulgaria, Factory X1, cu o capacitate de producţie de 3 GWh pe an. Totul este fabricat în Europa, cu excepţia celulelor pentru baterii. Anul acesta, capacitatea urmează să ajungă la 5 GW. Fabrica este considerată prima de acest gen din Europa. Compania intenţionează să mai construiască una, mult mai mare, de 10 GW, pe locul unei foste mine de cărbune. Proiectul este evaluat la 160 de milioane de euro. În acest fel, Bulgaria se plasează printre puţinele ţări din UE care implementează şi produc simultan tehnologii cheie pentru tranziţia energetică.
Anul aceasta, compania austriacă de energie regenerabilă Enery a anunţat conectarea la reţea a unei facilităţi de stocare a energiei în baterii de 150 MW (601,8 MWh) lângă Nova Zagora, în centrul Bulgariei, descriind-o ca fiind cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Centrala este alcătuită din 120 de containere cu baterii, fiecare de câte 5 MW, şi 30 de staţii de transformatoare.
În afară de baterii există şi alte moduri de stocare a energiei. Unul sunt hidrocentralele cu acumulare prin pompaj. Când energia este ieftină şi cererea este redusă, apa dintr-o sursă aflată mai jos este pompată într-un rezervor aflat mai sus, iar când este cerere mai mare şi energia este mai scumpă, apa din rezervor pune gravitaţional în mişcare turbine care generează electricitate pentru reţea. Bulgaria are un astfel de sistem, defectat complet în 2022. Anul acesta a fost repus în funcţiune. De asemenea, au fost identificate zece locaţii pentru construirea unor instalaţii de acest tip, unele având deja aprobarea Comisiei Europene.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













