De ce închide Lactalis fabricile din Moldova, pe profit în ultimii doi ani? „Măsura concedierii colective presupune desfiinţarea a 158 de poziţii“

Autor: Florentina Niţu Postat la 07 iulie 2020 580 afişări

De ce închide Lactalis fabricile din Moldova, pe profit în ultimii doi ani? „Măsura concedierii colective presupune desfiinţarea a 158 de poziţii“

♦ În 1998, Jean Valvis finaliza la Vatra Dornei investiţia în prima fabrică de lapte UHT construită în România de la zero, după Revoluţie ♦ În iulie 2020, grupul francez Lactalis, proprietar al fabricii din anul 2008, anunţă că închide fabrica pentru că „am ajuns la un punct în care investiţiile nu presupun doar tehnologizare, ci şi lucrări de construcţie importante (…). În acest caz ne-am confruntat atât cu costul investiţional foarte mare, cât şi cu lipsa terenului disponibil ». ♦ Prin închiderea fabricilor de la Floreni şi Vatra Dornei, ambele în judeţul Suceava, Lactalis renunţă şi la ultimele două unităţi de producţie preluate în 2008 în cea mai mare tranzacţie de la acea vreme din industria laptelui.

Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai puternici jucă­tori din industria mon­dială a laptelui, care con­tro­lează din 2008 businessul LaDorna, a hotărât să închidă unităţile de producţie din Floreni, judeţul Vaslui şi Vatra Dornei, judeţul Suceava, pentru a eficientiza activitatea companiei.

„Organizarea eficientă a activităţilor de producţie, continuarea procesului de producţie şi a investiţiilor în dezvoltarea portofoliului LaDorna sunt motivele care au stat la baza acestei decizii. (...) Analizând aceste cerinţe, am considerat că decizia actuală este cea mai bună soluţie ca să eficien­tizăm producţia şi să rămânem com­petitivi în industrie“, au spus repre­zentanţii companiei Dorna Lactate, afacere ce a înregistrat profit atât în 2017 (3,5 mil. lei), cât şi în 2018 (9,5 mil. lei), ultimii ani pentru care există date disponibile, potrivit mfinanţe.ro. Rezultatele financiare pe 2019 nu sunt publice în prezent.

Grupul Lactalis include companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul, cu afaceri cumulate la nivelul anului 2018 (ultimele date disponibile) de peste 1,2 miliarde de lei, conform calculelor ZF pe baza datelor de la ministerul de Finanţe. Raportat la acest rezultat şi la o piaţă de 4,6-4,8 mld. lei anual, Lactalis deţine un sfert din cifra de afaceri din industria laptelui din România. Din cele mai mare zece companii din industria laptelui, Lactalis deţine trei: Albalact (liderul pieţei), Covalact şi Dorna Lactate, arată datele din Anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie.

Oficialii grupului francez au menţionat că au încercat să eficientizeze producţia în ambele fabrici din România, însă au ajuns la un punct în care investiţiile nu presupuneau doar teh­nologizare, ci şi lucrări importante de construcţie şi era necesară şi extinderea capacităţii de depozitare pentru produsele finite. „În acest caz, ne-am confruntat atât cu costul investiţional foarte mare, cât şi cu lipsa terenului disponibil.“

Procesul de închidere al celor două fabrici se va încheia la sfârşitul lunii august, iar „măsura concedierii colective presupune des­fiin­ţarea a 158 de locuri de muncă. Numărul exact al persoanelor ce urmează a fi concediate îl vom putea comunica numai după ce vom şti dacă există salariaţi interesaţi să-şi continue acti­vitatea în cadrul altor companii din cadrul Grupului Lactalis România », au spus reprezentanţii companiei. Întrebaţi de ZF unde vor fi mutaţi angajaţii, care este unitatea de procesare în care urmează să lucreze, re­pre­zentanţii grupului au spus că « în cadrul ce­lor­lalte companii româneşti din grupul Lactalis“.

Lactalis a cumpărat în 2008 grupul LaDorna de la Jean Valvis, grup cu şase fabrici în România,  iar în 2013 a închis trei dintre ele şi a început să aducă o parte din produse din Polonia. Apoi, în 2018 a închis fabrica din localitatea Kogălniceanu, operată de firma Dorna SA, care avea 96 de salariaţi şi activitatea a fost mutată în unitatea de producţie a Albalact, companie ce face parte la rândul ei din grupul Lactalis.

La Vatra Dornei şi în tot judeţul Suceava este cea mai bună şi cea mai multă materie primă pentru industria lactatelor. Practic, judeţul cu cea mai mare producţie de lapte, rămâne fără fabrici importante de lactate, spune o sursă din industrie care adaugă şi că nu este normal să vinzi brandul La Dorna produs în Alba, cum au menţionat reprezentanţii grupului într-un comunicat de presă că vor proceda.

„Deoarece aveam deja un sistem de distribuţie pentru apă, iar zona Dornei avea o tradiţie în producţia de lactate, ne-a venit ideea să facem şi o fabrică de lactate UHT(n.red. - ultra high temperature, lapte pasteurizat la temperaturi înalte), fiind primii care au intrat pe acest segment în Romania“, spunea anterior Jean Valvis pentru ZF în proiectul 20 de ani de capitalism. Activitatea fabricii din Vatra Dornei a demarat în 1998.

Practic, prin decizia de a închide cele două fabrici, Lactalis trimite la pământ şi ultimele două unităţi de producţie cumpărate în 2008 de la Jean Valvis, în cea mai mare tranzacţie semnată până atunci în industria laptelui din România. De atunci însă, francezii au preluat Albalact şi Covalact şi au construit prin achiziţii cel mai valoros portofoliu de branduri locale. Achiziţii urmate însă de închideri de unităţi de producţie pentru „eficientizarea activităţii“.

Reprezentanţii Lactalis susţin că nu au hotărât dacă vor vinde sau dacă vor închiria spaţiile de procesare.

Oficialii grupului au mai spus că decizia luată acum pentru România nu afectează în niciun fel activitatea de colectare a laptelui de la producătorii locali, grupul francez anunţând că va păstra contractele încheiate cu fermierii români parteneri şi va direcţiona laptele către celelalte fabrici. Grupul Lactalis colectează şi procesează anual 250 de milioane de litri de lapte.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.