♦ Când e momentul potrivit să ne apucăm de un MBA? Dincolo de promisiunea unor noi oportunităţi profesionale, un astfel de program vine cu o investiţie importantă a resurselor ce ţin de timp, bani şi energie. Vasile Strat, decan al scolii de afaceri a ASE / Bucharest Business School, explică ce câştigă, în realitate, un profesionist din experienţa unui MBA, de la cunoştinţe şi prestigiu până la accesul la o comunitate de business.

Dacă în Polonia aproximativ 1.700 de profesionişti, manageri şi antreprenori aleg anual un MBA, în România astfel de programe educaţionale atrag însă un număr mult mai mic de participanţi.

Totuşi, dincolo de cunoaştere şi prestigiu, unul dintre cele mai valoroase câştiguri ale unui MBA este networkingul. Poţi ajunge să faci parte dintr-o comunitate restrânsă de profesionişti, oameni cu experienţe şi perspective diferite, alături de care poţi construi relaţii care depăşesc graniţele sălii de curs.  „Un program de MBA îţi aduce cunoaştere, înveţi, pui structura unor lucruri pe care poate le faci, dar nu ştii de ce, fiind un medic, fiind un inginer sau chiar un economist, dar le vezi cu alţi ochi.

După aceea, îţi aduce prestigiu. Sunt 350 care se apucă de acest program, să zicem că o mare parte dintre ei îl termină, următorul nivel sau comparabil, este un studiu foarte academic, cercetare, un doctorat. Sunt 4.000 de oameni care se apucă de doctorat în România şi 350 de un MBA, după care masterat şi licenţă, şi numerele cresc. Deci prestigiul este în vârful piramidei“, explică Vasile Strat, decan al scolii de afaceri a ASE / Bucharest Business School, în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al BT.

Decizia de a urma un MBA se construieşte în timp, nu se ia de pe o zi pe alta. În medie, procesul de documentare durează doi ani, perioadă în care viitorii cursanţi pot participa la evenimente, pot cunoaşte comunitatea şi pot vedea dacă programul şi oamenii din jurul lui sunt ceea ce caută. Vârsta la care profesioniştii aleg să urmeze un MBA este strâns legată de etapa lor de dezvoltare profesională, a explicat Vasile Strat.

În timp ce în SUA există o tradiţie a programelor full-time pentru tineri cu vârsta cuprinsă între 25 şi 28 de ani, cu 2-3 ani de experienţă în muncă, în Europa Centrală şi de Est, decanul atrage atenţia că MBA-ul este asociat mai degrabă unei etape ulterioare a carierei, când participanţii au acumulat deja experienţă şi ocupă poziţii care vin la pachet cu mai multă responsabilitate.

„Mult mai obişnuite sunt programele de MBA, aşa-numite part-time, care îţi permit de-a lungul a doi ani de zile să continui job-ul, să fii prezent în viaţa familiei şi să şi înveţi. Va trebui totuşi să renunţi la ceva şi anume la timpul tău. De obicei, oamenii îşi utilizează timpul pentru hobby-uri, pentru relaxare şi pentru somn. Din aceste trei lucruri va trebui să iei câte o bucată şi s-o dedici învăţatului, cititului şi dezvoltării“, detaliază el.

În mediul corporate, diploma de MBA poate deveni un avantaj dacă te afli într-o competiţie pentru o poziţie de conducere. Atunci când doi candidaţi au experienţă şi competenţe similare, o pregătire academică suplimentară poate înclina balanţa în favoarea celui care a urmat un astfel de program.

Dar cine plăteşte, de fapt, pentru un MBA: angajatul sau compania?

„Una dintre primele surse sunt banii personali, fiind decizia ta de a investi în tine. Dacă nu eşti convins că timpul şi banii tăi sunt bine puşi la treabă investind în tine, ai, în principiu, o problemă şi este posibil să nu îţi trebuiască un MBA. A doua sursă este, de obicei, angajatorul. Mulţi dintre cei care îşi pun problema unui program de MBA, îşi văd o traiectorie în cadrul organizaţiei din care fac parte şi se duc şi discută deschis: <Eu vreau să fac asta. Investesc în mine. E un parteneriat. Ne vedem cumva un drum împreună? Există posibilitatea să mă sprijiniţi?>“, a mai adăugat Vasile Strat.

O altă sursă de finanţare poate fi chiar sprijinul oferit de şcolile de business, prin programe dedicate celor care au nevoie de pregătire managerială, dar nu dispun neapărat de resursele financiare pentru a urma un MBA.

De asemenea, investiţia într-un astfel de program nu se opreşte la taxa de şcolarizare, ci vine şi aşteptările unui câştig profesional, dar şi financiar. Vasile Strat spune că nu vorbim despre un mit al creşterii salariale, ci despre un rezultat urmărit şi măsurat în cazul programelor de MBA şi Executive MBA, alături de evoluţia în carieră şi accesul la poziţii superioare.

„Programul nostru de Executive MBA e singurul din sud-estul Europei inclus într-un ranking. Una dintre metrici este avansarea şi creşterea salarială. Adică sunt metrici de bază“, a completat el.

Dacă educaţia de până la începutul carierei este susţinută de părinţi sau de societate, la maturitate, în opinia sa, fiecare devine responsabil pentru propria dezvoltare şi pentru felul în care întoarce această investiţie.

Cu aproximativ 30 de locuri în fiecare grupă, Bucharest Business School (ASE) dispune, în prezent, de şase programe de MBA şi caută profesionişti care să vină nu doar să înveţe, ci şi să contribuie la experienţa celorlalţi prin propriile idei şi experienţe. Portofoliul include şase programe: un Executive MBA româno-canadian, un MBA româno-francez, programe specializate în energie şi business intelligence, precum şi programe dedicate sectoarelor cultural şi educaţional.

„Un program de MBA nu e pentru oricine, pentru că nu eşti pregătit sau nu ai nevoie. Dar dacă eşti acolo şi totuşi crezi că nu e nevoie să fii mai performant, înseamnă că ai fost orb la tot drumul tău până acolo“, a mai punctat acesta.

Vasile Strat, decanul şcolii de afaceri Bucharest Business School (ASE), a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT.

„Ce faci cu banii tăi?“ este o emisiune ZF realizată sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, realizat sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebările concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie care îi ajută pe tineri să ia decizii financiare bine informate.