Franţa cere Germaniei să clarifice în ce condiţii ar folosi rachetele cu rază lungă de acţiune într-un eventual conflict cu Rusia, avertizând că un atac asupra teritoriului rus ar putea provoca un răspuns nuclear din partea Moscovei şi ar putea împinge Europa într-un război nuclear fără ca statele implicate să realizeze cât de aproape sunt de acest prag.

Parisul poartă discuţii cu oficialii germani pentru a alinia doctrina Berlinului privind utilizarea armelor capabile să execute lovituri de precizie la mare distanţă cu strategia nucleară franceză, potrivit a şase persoane familiarizate cu negocierile.

Un oficial francez a avertizat că un atac convenţional asupra unei ţinte ruseşti ar putea determina Moscova să răspundă cu arme nucleare, în cazul în care Kremlinul ar interpreta greşit intenţiile statelor europene.

„Dacă ruşii nu înţeleg corect semnalul, am putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama”, a declarat oficialul.

Avertismentul vine în contextul în care Germania, alături de Marea Britanie, Polonia şi statele nordice şi baltice, îşi extinde semnificativ arsenalele de rachete cu rază lungă de acţiune, în încercarea de a consolida capacitatea Europei de a descuraja o eventuală agresiune rusă.

Berlinul achiziţionează şi dezvoltă rachete lansate de la sol, cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi peste 2.000 de kilometri, care ar permite armatei germane să lovească ţinte aflate adânc pe teritoriul Rusiei.

Programul face parte din eforturile Germaniei de a deveni principalul motor al reînarmării europene, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi al incertitudinilor privind angajamentele de securitate ale Statelor Unite sub administraţia preşedintelui Donald Trump.

Planurile Berlinului ridică însă întrebări privind circumstanţele în care aceste arme ar putea fi utilizate şi, mai ales, reacţia pe care ar putea să o provoace din partea Kremlinului.

Franţa discută în prezent despre doctrina sa nucleară cu mai multe state europene, după ce preşedintele Emmanuel Macron a anunţat în martie că doreşte să deschidă dezbaterea privind posibilitatea extinderii protecţiei oferite de arsenalul nuclear francez asupra partenerilor europeni.

Germania reprezintă însă o preocupare specială pentru Paris, având în vedere dimensiunea bugetului său de apărare, estimat la 780 de miliarde de euro pentru cei cinci ani până la sfârşitul lui 2030, şi amploarea programelor de reînarmare.

Oficialii francezi se tem că strategia de „descurajare avansată” promovată de Macron ar putea determina Moscova să considere Franţa responsabilă pentru atacurile lansate de partenerii săi europeni.

„Dacă inviţi pe cineva în casa ta, eşti responsabil dacă îi dă foc”, a explicat o persoană familiarizată cu discuţiile.

Potrivit unui alt oficial francez, statutul de putere nucleară a determinat Franţa să dezvolte, de-a lungul deceniilor, un set de reguli nescrise privind semnalele militare şi limitele escaladării unui conflict.

„Există obiceiuri pe care le-am dezvoltat în timp. Germanii nu le au”, a explicat acesta.

Parisul consideră că Germania ar trebui să adopte o doctrină clară şi suficient de transparentă privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, pentru a evita situaţia în care Rusia ar interpreta greşit un atac convenţional şi ar decide să răspundă nuclear.

„Ar fi mult mai bine să existe o doctrină clară şi destul de publică, astfel încât ruşii să nu interpreteze niciodată greşit un semnal”, a concluzionat oficialul francez.