♦ Din Londra până în New York una dintre cele mai interesante tendinţe vizibile în zona de opţiuni de carieră este interesul tot mai mare al tinerilor către liceele de artă ♦ Tendinţa poate părea ciudată la o primă vedere, dar explicaţiile sunt cât se poate de pertinente ♦ Arta devine o formă de rezistenţă în faţa IA, iar ea poate fi inserată în multiple domenii, inclusiv antreprenoriat, în timp ce orientarea spre un liceu militar îşi are explicaţia în situaţia geopolitică foarte complicată din ultimii ani.

Numărul absolvenţilor din liceele tehnice a scăzut cu 21% în perioada 2019-2024, iar în cazul liceelor economice reducerea a fost de 17%, dar sunt şi domenii care au avut o creştere a numărului de absolvenţi sau măcar o stagnare. Astfel, în perioada analizată liceele militare au avut o creştere a numărului de absolvenţi de 13%, iar o altă categorie care a crescut sau măcar şi-a conservat numărul de absolvenţi vine din zona liceelor de artă.

De ce aleg tinerii un liceu de artă nu doar din România, ci la nivel internaţional, când „pe vremuri“ această opţiune de carieră era evitată în favoarea unei meserii sigure?

„Pe măsură ce apariţia inteligenţei artificiale (IA) a provocat valuri de şoc în viaţa profesională a americanilor, tinerii au identificat artele ca o modalitate umană de a combate penuria economică“, arată un articol din The Art Newspaper.

Schimbările rapide de natură geopolitică şi tehnologică au modificat perspectivele generaţiilor asupra unor parcursuri profesionale considerate odinioară sigure, precum informatica şi dreptul, iar pe măsură ce interesul pentru şcolile profesionale continuă să crească, creşte şi curiozitatea faţă de munca manuală şi tactilă din domeniul artelor. Interesul tinerilor faţă de viaţa de corporaţie este de asemenea în scădere, mulţi ajungând la concluzia că nimic nu mai este sigur în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei muncii, aşa că de ce să nu faci ceva ce place cu adevărat şi care te reprezintă?

„Există modalităţi de a-ţi construi o viaţă care să rămână ancorată în activitatea creativă“, a declarat Dahlia Elsayed, directoarea programului de arte plastice de la LaGuardia Community College din Queens, în articolul menţionat. „Toţi continuă să creeze artă, dar câştigă şi bani. O viaţă creativă nu se limitează doar la activitatea din atelier.“

Dincolo de pasiune, o diplomă în zona de artă poate deschide căi spre multe meserii. Ideea aceea de artist în atelier s-a modificat şi ea radical. Studiile în artă pot fi un prim pas către meserii precum designer grafic, designer interior, realizator de animaţii sau chiar pentru o carieră în design floral. Mai mult, studiile în artă antrenează o serie de competenţe tot mai cerute de angajatori şi care nu mai au legătură cu diploma obţinută.

„Programele de studii de artă se concentrează pe dezvoltarea unei game largi de competenţe fundamentale care pregătesc studenţii pentru diverse medii profesionale. Aceste programe pun accentul pe dezvoltarea competenţelor menite să stimuleze gândirea critică, implicarea creativă şi comunicarea eficientă. În mod deosebit, sondajele arată că peste 75% dintre angajatori consideră gândirea critică şi raţionamentul analitic drept competenţe esenţiale în rândul proaspăt absolvenţilor“, arată un material publicat de Research.com.

Programele de studii artistice dezvoltă şi o serie de competenţe tehnice care îi ajută pe studenţi să aplice cunoştinţele academice în contexte practice şi creative. Aceste competenţe îmbină metodele artistice tradiţionale cu tehnologia modernă. De fapt, peste 65% dintre profesioniştii din domeniul creativ afirmă că alfabetizarea digitală este o competenţă esenţială în mediile lor de lucru. Competenţele tehnice de bază dobândite în cadrul programelor de studii artistice includ adesea următoarele: tehnici de desen şi proiectare, editare, modelare şi sculptură 3D, teoria culorilor şi aplicarea acesteia.

„Întrebat despre competenţele soft dobândite, un absolvent al unei facultăţi de arte a povestit cum a gestionat proiecte complexe de grup care au necesitat negocieri şi compromisuri constante“, se mai arată în articolul din Research.com.

Completate cu noţiuni de economie, studiile în artă pot rezulta inclusiv în idei de antreprenoriat.

Dia Buga Design, de exemplu, unul dintre puţinele ateliere locale care realizează corpuri de iluminat, a fost lansat în 2016 de Diana Buga, la finalizarea studiilor de la Universitatea de Artă şi Design, la Cluj-Napoca. „Proiectul meu este o afacere de suflet cu care nici nu m-am gândit că o să ajung aşa departe“, a spus Diana Buga la Afaceri de la Zero. „A început în timp ce eram în facultate, mai mult ca un experiment, şi până la urmă s-a conturat şi transformaţ într-un business. Sunt superfericită pentru că am libertatea să-mi fac singură programul şi să în trăiesc practic călătoria asta care e plină de aventuri şi de neaşteptat, dar sunt superrecunoscătoare pentru tot ce am construit“, spune Diana Buga. Şi la fel ca ea, sunt foarte multe exemple de tineri care au dus pasiunea pentru artă într-un business pe cont popriu sau o carieră care se simte personală, mai ales în actualul context.