De ce coronavirusul face ca hârtia igienică să dispară de pe rafturile magazinelor din unele dintre cele mai bogate ţări: are pur şi simplu de a face cu frica, „este reflexia unui stil de viaţă în care primează comoditatea“

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 08 martie 2020 321 afişări

Coronavirusul a scos la iveală un indicator al vitezei cu care se răs­pândeşte panica şi frica de epi­demie şi al nivelului la care acestea ajung: hârtia igienică.

De ce coronavirusul face ca hârtia igienică să dispară de pe rafturile magazinelor din unele dintre cele mai bogate ţări: are pur şi simplu de a face cu frica, „este reflexia unui stil de viaţă în care primează comoditatea“

Coronavirusul a scos la iveală un indicator al vitezei cu care se răs­pândeşte panica şi frica de epi­demie şi al nivelului la care acestea ajung: hârtia igienică. Acest produs indispensabil unei gospodării normale a ajuns atât de rar în Hong Kong şi Singapore încât a devenit o nouă mo­nedă, este raţionalizat la vânzare în Australia şi SUA, iar în Japonia rolele de hârtie igienică sunt le­gate în toaletele magazinelor şi restaurantelor cu an­ti­furturi pentru biciclete pentru împiedicarea fur­turilor. Şi în Germania şi Olanda prăvăliile şi ma­gaziile mari se chinuie să facă faţă cererii pentru hârtie igie­nică.

Din aceste ţări se răspândeşte deja, ca o epi­de­mie, prin Europa termenul de „hamsterkauf“, folo­sit pen­tru a descrie unul din efectele crizei coro­navirus: oame­nii panicaţi îşi fac provizii cu produse de care ar avea nevoie în caz de calamitate, cum ar fi alimente con­servate, şerveţele şi hârtie igienică. „Hams­ter­kauf“ face referire la hamsterul care şi el îşi strânge provizii, în săculeţele obrajilor.

În Franţa, pro­duse ca gelurile antibacteriene pentru mâini se vând rapid, forţând guvernul să ia în considerare limi­ta­rea preţurilor după ce oamenii s-au plâns că unii re­taileri profită de cererea foarte mare, scrie Bloomberg.

De ce oamenii golesc rafturile magazinelor de hârtie igienică sau alte astfel de produse de strictă necesitate? Poate cel mai pesimist scenariu este acesta: eşti pe WC şi descoperi că ţi-a mai rămas doar o bucăţică de hârtie igienică, scrie BBC. Cel puţin acesta pare să fie scenariul de coşmar care-i sperie acum pe mulţi australieni, ultimul grup care răspunde la teama provocată de coronavirus cumpărând în disperare hârtie igienică.

Acest lucru se întâmplă chiar dacă autorităţile dau asigurări că nu este criză de hârtie deoarece aceas­ta este produsă local. Cu toate acestea, în Sidney, cel mai mare oraş australian, rafturile su­per­mar­keturilor se golesc în câteva minute, forţând un retailer să impună restricţii la cumpărare: patru pachete de persoană.

Vineri, Reuters a raportat că raţionalizarea a devenit şi mai strictă - un bax de persoană. În câteva zile situaţia s-a înrăutăţit atât de mult încât hârtia igienică a început să dispară din toaletele publice din cauza furturilor. În magazine, unii cum­părători panicaţi au recurs la violenţă. Psihologii spun că a face provizii este o reacţie umană naturală în vremuri de anxietate ridicată, iar dorinţa de a asigura suficiente rezerve în special pentru vizitele la toaletă nu trebuie să fie o surpriză.

„Când cumpărăm lucruri, lucrurile care sunt apropiate de corp oferă confort, fie că este vorba de mân­care, bunuri de îngrijire sau în acest caz hârtie igienică“, explică pentru Reuters Adam Ferrier, psi­holog specializat în comportamentul consu­matorului. „Mărimea hârtiei igienice face cumpă­rătorul să simtă că cumpără ceva substanţial, ceva important. Îl face să simtă că întreprinde ceva serios. Are de-a face cu nevoia de a fi în control. Dacă cumperi un bax mare de hârtie igienică îţi dă senzaţia că faci provizii serioase. Îţi demonstrezi că tu controlezi situaţia.“ Poze postate pe social media arată mulţi cumpărători din Asia căutând să rămână în control împingând cărucioare suprăîncărcate spre ieşirile din magazine şi lăsând rafturile pustii.

Hârtia igienică produce o adevărată febră pe internet, la televiziuni şi în ziare. Vestea unui furt impresionant de hârtie igienică în Hong Kong a făcut înconjurul lumii.

În Australia, ştirea că un camion de apro­vi­zio­na­re a luat foc din cauza unui defect mecanic s-a răspândit în toată ţara, iar ziarul The NT News a pu­bli­cat o secţiune cu opt pagini de hârtie goală, spunând că astfel oferă naţiunii ceea ce aceasta doreşte. „A fost o săptămână sălbatică. Toată lumea este surexcitată“, spune Simon Griffiths, cofon­datorul „Who Gives A Crap“ (Cui îi pasă - în traducere literală „cine dă un rahat“), o organizaţie caritabilă care vinde hârtie igienică din materiale reciclate. Compania a trebuit să suspende vânzările către magazine după ce vânzările au sărit în volum cu 1.100% de la o zi la alta.

Această situaţie este întâlnită în ţările sau regiunile unde numărul de cazuri de infecţie cu coronavirus creşte alarmant. Dar nu contează însă că, spre exemplu, numărul de îmbolnăviri din Australia sau SUA este mult mai mic decât cel din Italia.

În Australia, sfatul guvernului a fost ca populaţia să recurgă la o igienă bună şi să-şi spele mânile. De asemenea, oamenii a fost sfătuiţi să pregătească rezerve de apă, alimente şi alte bunuri pentru două săptămâni, dacă simt că acest lucru este necesar. Însă cumpărătorii au reacţionat exagerat, iar autorităţile i-au îndemnat să nu mai cumpere mânaţi de panică.

Retailerii Coles şi Woolworths au asigurat că au suficientă hârtie pe stoc, iar producătorul local Kleenex a anunţat că lucrează 24 de ore din 24 pentru a livra oricâtă hârtie igienică este nevoie. Cu toate acestea, febra achiziţiilor nu a dat înapoi.

Unii au descris situaţia ca fiind cea mai stupidă criză care a lovit Australia până acum. Hârtia igienică nici măcar nu ajută la prevenirea răspândirii epidemiei de coronavirus. Experţii în psihologia consumatorului spun că acest comportament este „evident iraţional“ şi un exemplu clar de mentalitate de turmă exacerbată de social media şi presă. „Trebuie să ţii cont de faptul că atunci când 50 de baxuri de hârtie igienică dispar de pe rafturi rămâne un gol enorm uşor de remarcat“, spune Debra Grace, profesoară la Universitatea Griffith. „Îl observi mai uşor decât lipsa a 50 de conserve de fasole sau sticle cu gel de mâini.“ Sindromul FOMO (Fear Of Missing Out „ teama de a rămâne în urmă, sau de a rata o oportunitate, teama cuiva că nu a luat o decizie clară atunci când trebuia) îşi arată toată forţa aici, spune Nitika Garg, profesor la Universitatea New South Wales.  „Ei cred că dacă această persoană cumpără, dacă vecinul cumpără, atunci trebuie să existe un motiv şi trebuie să cumpere şi ei.“ În China, explică Garg, oamenii erau motivaţi să cumpere hârtie igienică pentru că aceasta poate înlocui şerveţelele şi batistele şi din ea pot fi făcute măşti de protecţie. Însă în Australia, dispariţia hârtiei igienice din magazine nu are explicaţii practice. Are pur şi simplu de a face cu frica. Profesoara sugerează că situaţia este fără precedent. Australienii sunt obişnuiţi cu situaţii de urgenţă. Mulţi au mai făcut provizii, dar în faţa unor ameninţări ca dezastrele naturale „ incendii de vegetaţie sau uragane. „Dar când vine vorba de coronavirus, oamenii nu mai sunt siguri de cum va evolua situaţia, de cât de rău va fi. Vor să fie pregătiţi deoarece este singurul lucru pe care-l pot face pentru a avea un oarecare sentiment că sunt în control.“ Pentru un alt expert, Rohan Miller de la Universitatea Sydney, cumpărăturile mânate de panică sunt o reflexie a societăţii urbanizate şi a unui stil de viaţă în care primează comoditatea. „Nu suntem obişnuiţi cu lipsurile, ci suntem obişnuiţi să alegem ce vrem, când vrem. Astfel, febra cumpărării de hârtie igienică este doar această mentalitate de turmă de a menţine acest statul.“

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
hartie,
frica,
magazine,
disparitie

Citeşte pe comedymall.ro

Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China Toate planurile au fost date peste cap. Criza care vine din China
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.