14 grupuri bancare internationale si-au anuntat interesul de a participa la privatizarea BCR sau CEC. In final, insa, doar doua dintre ele vor intra in Romania pe aceasta cale. Vor renunta ceilalti jucatori la piata romaneasca? Ce alternative le raman invinsilor?

Asteptate deja de ani buni, intarziate de cateva ori si cerute cu tot mai multa insistenta de catre organismele internationale, privatizarile ultimelor doua banci de stat romanesti, CEC si BCR, reprezinta si ultimele "bilete" care pot garanta o intrare de anvergura pe piata romaneasca. Ba mai mult, chiar si pe piata central si est europeana, unde au mai ramas doar putine banci neprivatizate. Iar piata est europeana este, asa cum arata si analistii agentiei de rating Standard&Poor''s, o alternativa importanta pentru bancile occidentale, care inregistreaza un ritm redus de crestere pe pietele nationale.

Astfel ca, spre mirarea nimanui si spre bucuria guvernului roman care are acum de unde alege petitori de seama pentru ultimele "fete nemaritate", privatizarile BCR si a CEC strang la linia de start 14 concurenti. Grupuri bancare internationale dintre cele mai importante, prezente sau nu in Romania pana acum, mai extinse sau mai putin in regiune - sustin aproape toate intr-un glas ca nici nu se gandesc sa rateze intrarea pe piata romaneasca. Si totusi, inevitabil, 12 vor ramane pe dinafara. S-au gandit, in aceste conditii, la un plan de back-up? Sau vor renunta total la piata romaneasca?

"Pot sa spun ca 100% Erste va fi prezenta in Romania", este pozitia ferma a reprezentantilor bancii austriece, care si-a exprimat interesul atat pentru CEC, cat si pentru BCR. In cazul in care nu vor reusi sa cumpere nici una dintre cele doua banci, austriecii spun ca "vom intra pe piata romaneasca, anul viitor, printr-o investitie de la zero" - potrivit directorul de comunicare, Michael Mauritz. Interesul exprimat de austrieci pentru BCR difera de abordarea lor initiala, cand anuntau ca prioritatea in Romania o reprezinta preluarea CEC. Dar, spun ei acum, nu trebuie neglijata nici o "portita" de intrare pe piata romaneasca. Se mai poate insa vorbi despre succesul unei investitii greenfield, in eventualitatea unui esec in privatizarea CEC-BCR? Intr-o piata in care se lupta deja 38 de banci comerciale, in care deja se simte o tendinta de concentrare, nu este prea tarziu pentru un "start de le zero"? "Este doar ultima varianta pe care o luam in calcul", explica Hana Cygonkova, purtatoarea de cuvant a grupului. Austriecii nu exclud insa nici achizitia unei banci romanesti private, "dar pana una alta nu ne-am uitat cu foarte multa atentie la posibilitatile existente, pentru ca ne concentram asupra CEC si BCR", mai spune  Cygonkova.

Nici belgienii de la Dexia nu par dispusi sa renunte la piata romaneasca prea usor. Motiv pentru care  si ei, ca si austriecii de la Erste, au depus scrisori de intentie atat pentru BCR, cat si pentru CEC. "Romania este o piata atractiva, cu perspective de dezvoltare", este motivatia presedintelui belgienilor de la Dexia,  Axel Miller. Pana una alta, cele 29 miliarde de euro cat aduna activele bancare pe tot sistemul la jumatatea anului 2005 abia daca depasesc cu putin activele celei mai mari banci poloneze, de exemplu. Cu toate acestea, "sectorul bancar poate sa creasca de circa zece ori, in urmatorii 15 ani", spune Miller. Asa ca belgienii nu au mai asteptat rezultatul privatizarilor si au venit deja in Romania, deschizandu-si un birou de reprezentare. Tinta este, pentru moment, finantarea municipalitatilor. Potrivit oficialilor Dexia, daca banca nu va prelua BCR sau CEC, isi va continua activitatea in acest domeniu.

Birouri de reprezentare mai au in Romania si alti cativa dintre cei inscrisi in lupta pentru BCR: BNP Paribas, Deutsche Bank si Banca Intesa. Interesul pentru Romania al francezilor de la BNP Paribas e demonstrat si de cumpararea, acum un an, a Credisson, un jnume cu greutate din domeniul consumer finance. Alaturi de cei trei, scrisori de interes au mai depus si Fortis, Banco Comercial Portugues, Erste Bank AG, Dexia si KBC.

Nu toti jucatorii s-au gandit insa - sau cel putin nu in mod oficial - la "planuri de back-up". Reprezentantii KBC, spre exemplu, declarau cu ceva vreme in urma ca nu s-au gandit la astfel de planuri de rezerva, dar ca "va trebui sa cautam alternative, pentru ca Romania este o piata interesanta pentru noi".

Dintre tot cei noua concurenti care se uita acum la BCR doar grupul elen National Bank of Greece (NBG) este prezent in Romania. Grecii au cumparat, in 2003, Banca Romaneasca - institutie de credit ce avea la mijlocul acestui an active de peste 500 milioane de euro. Acum, ei s-au calificat pentru a depune oferte de preluare atat in cazul BCR, cat si al CEC. Dar ce vor face daca nu vor reusi sa preia nici una dintre banci? "Intentionam oricum sa crestem organic, pentru ca vrem sa ne dezvoltam pe piata romaneasca", a explicat recent presedintele bancii elene, Takis Arapoglou, adaugand ca "nu suntem in cursa pentru a plati orice pret (pentru cele doua banci - n.r.)". Ce cred grecii despre alte posibilitati de achizitii pe piata romaneasca? In prezent, sustine Arapoglou, nu exista alternativa de achizitie pe piata romaneasca, dar in cazul unei oportunitati, "NBG va avea in vedere si aceasta varianta".

Tot organic spun ca vor sa creasca, in eventualitatea unui esec in cursa de la privatizarea CEC, si ungurii de la OTP. Ei au cumparat anul trecut, dupa o incercare nereusita de a participa la privatizarea din 2003 a BCR, intreg pachetul de actiuni de la RoBank - o banca orientata preponderent pe segmentul de corporate. Acum vor CEC, o banca despre care spun ca se potriveste "manusa" profilului lor. Dar daca nu vor reusi sa o cumpere? Ungurii au planuri mari pentru RoBank, rebrandata recent cu numele grupului: atingerea unei cote de 4-5% din piata bancara pana in anul 2010 si plasarea in primii zece jucatori de profil, potrivit presedintelui consiliului de administratie al OTP Bank Romania, Antal Pongracz. La finele anului 2004, OTP Bank Romania ocupa locul 13, cu o cota de circa 1% dupa valoarea activelor.

Cresterea organica este, de fapt, alternativa pe care o au cei mai multi dintre concurentii de la CEC, in cazul unui esec. Si asta pentru ca, dintre cele opt banci care se lupta pentru preluarea CEC, sase detin pachete de actiuni la banci romanesti, respectiv Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., EFG Eurobank, National Bank of Greece, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft in consortiu cu Raiffeisen International Bank - Holding A.G si Societe Generale. Doar Dexia si Erste Bank mai cauta prin CEC o "portita de intrare" in Romania. Ceilalti - consolidarea pozitiei.

Achizitia unor jucatori mai mici ar fi, asadar, o miscare posibila pentru oricare dintre ei. Dar mai exista banci "bune de petit" in Romania? Pana una alta nimeni nu se incumeta sa dea un nume, dar bancherii spun ca, in viitorul nu foarte indepartat vom asista cu siguranta la o miscare de consolidare a pietei. Motivul? In timp ce primele trei banci de pe piata concentreaza peste 48% din totalul activelor si alte zece se situeaza peste pragul de 3%, nu mai putin de 21 de banci (incluzand aici si bancile specializate si 5 sucursale de banci staine) se situeaza la mai putin de 1% din piata.

Banca Transilvania, un jucator "de top ten" ce detine aproximativ 3,4% din activele totale ale sistemului, se afla printre cele zece companii est-europene cele mai vizate pentru a fi preluate de grupuri occidentale, potrivit unui studiu realizat de divizia de investitii bancare a Raiffeisen Zentralbank, RCB. Banca Transilvania este vizata de cativa ani de catre insitutiile occidentale de credit, insa conducerea considera ca o eventuala preluare nu va avea loc inainte de 2007.

Dar alaturi de ea s-au vehiculat, in timp, si nume precum Banca Carpatica, Libra Bank sau alte banci cu cote de 1-3%. Ca interesul va fi mare, si ca lucrurile se pot schimba peste noapte o dovedeste si experienta recenta din cazul Bancii Tiriac, care a fuzionat in urma cu cateva luni cu HVB Bank. Asta la mai putin de un an dupa ce Ion Tiriac, actionarul majoritar, a decis ca "banca se va dezvolta pe cont propriu pe termen mediu". La negocierile cu omul de afaceri Tiriac, ce detinea pachetul majoritar al bancii, au participat, spun surse din piata, nume mari, precum Societe Generale si BNP Parisbas.

Daca cei care vor ramane "pe dinafara" dupa finalizarea privatizarilor de la BCR si CEC vor incerca astfel de miscari, ramane de vazut. Cel mai probabil, inceputul anului viitor va aduce si primele miscari de "regrupare" a perdantilor. Cert este ca, pentru actionarii micilor banci romanesti ce vor decide sa-si scoata fetele la petit, sansele de a obtine o zestre buna sunt acum mai mari ca niciodata.