HMRC, fiscul britanic, a înregistrat 349.700 de angajări ale românilor în Marea Britanie în decembrie 2025, cu un salariu mediu de 2.427 de lire pe lună — în creştere cu circa 45% din 2019 şi foarte aproape de media britanică de 2.555 de lire

Românii şi bulgarii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre toate grupurile de imigranţi din Anglia şi Ţara Galilor: 80,4%

Contribuţia directă a românilor la bugetul britanic, prin impozit pe venit şi asigurări sociale este de 2,4 miliarde de lire, conform ultimei estimări oficiale.

„Ce s-ar întâmpla dacă 100.000 de români ar părăsi Marea Britanie mâine? Care ar fi impactul pentru Britania şi economia ei?" Întrebarea vine din raportul „The Romanian Diaspora's Contributions to the British Economy and Society", publicat în iunie 2026 de ACORD UK (Advisory Council on Romanian Diaspora in the UK) şi Bournemouth University, şi formulată de Alina Dolea, preşedinta ACORD UK şi profesor asociat la Bournemouth University. Răspunsul implicit al celor aproape 70 de pagini de date: economia britanică ar avea o problemă serioasă.

Cifrele fiscului britanic arată că, în decembrie 2025, românii ocupau 349.700 de locuri de muncă pe statele de plată din Marea Britanie.

Evoluţia spune povestea unui deceniu: de la doar 98.600 de angajări în iulie 2014, când au fost ridicate restricţiile de pe piaţa muncii, numărul a explodat la 400.100 în decembrie 2019, pentru ca după Brexit şi pandemie să se stabilizeze la nivelul actual.

Salariul mediu lunar al românilor angajaţi în UK a urcat de la 1.679 de lire în decembrie 2019 la 2.427 de lire în decembrie 2025 — un avans de circa 45% —, în timp ce media pe întreaga economie britanică era de 2.555 de lire. Practic, diferenţa salarială dintre angajatul român şi cel britanic s-a comprimat la circa 5%.

La capitolul contribuţii, ultima estimare oficială a HMRC defalcată pe naţionalitate, pentru anul fiscal 2019/20, arată că românii au plătit 1,027 miliarde de lire impozit pe venit şi 1,372 miliarde de lire contribuţii sociale — în total 2,4 miliarde de lire, sumă aproape sigur subestimată azi, având în vedere creşterea salariilor de atunci. Prin comparaţie, aceeaşi statistică arată 184 mil. lire în credite fiscale şi 172 mil. lire alocaţii pentru copii legate de cetăţenii români — contribuţiile depăşesc de multe ori beneficiile, notează autorii, care vorbesc despre o încadrare „adesea înşelătoare" a migranţilor ca beneficiari de ajutoare.

Dependenţa economiei britanice de forţa de muncă românească este cel mai vizibilă în construcţii: analiza CITB (Construction Industry Training Board) din 2022 arată că România este de departe cea mai mare sursă externă de muncitori în construcţii din UK, cu circa 5% din forţa de muncă la nivel naţional şi aproximativ 19% în Londra — nicio altă ţară nu depăşeşte 1%. În sănătate, personalul de cetăţenie română din NHS England s-a dublat într-un deceniu, de la 3.098 de angajaţi în 2016 la 6.575 în 2025, într-un sistem care raporta la finalul lui 2025 peste 22.500 de posturi vacante doar la asistenţi medicali. În pandemie, lucrătorii din România şi Bulgaria au reprezentat circa două treimi din forţa de muncă sezonieră din horticultura britanică, iar astăzi peste 2.000 de români lucrează la centrala nucleară Hinkley Point C, proiect esenţial pentru securitatea energetică a Regatului Unit.

Deşi românii şi bulgarii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre toate grupurile de imigranţi din Anglia şi Ţara Galilor — 80,4% —, doar 9,1% lucrează în ocupaţii profesionale, iar 39% dintre românii din UK sunt supracalificaţi pentru joburile pe care le au, în condiţiile în care unul din trei adulţi români are studii universitare. Pentru Marea Britanie, spun autorii, aceasta nu este doar o problemă de echitate, ci una de productivitate şi de venituri fiscale ratate — iar recomandarea centrală a raportului este un grup de lucru guvernamental britanico-român care să valorifice acest potenţial.