Ce face acum omul care a construit primele malluri din România

Autor: Ioana Matei Postat la 11 august 2014 315 afişări

Ce face acum omul care a construit primele malluri din România

După ce a construit de la zero Bucureşti Mall, Plaza România şi Băneasa Shopping City în calitate de CEO al dezvoltatorului imobiliar Anchor Group, Ali Ergün Ergen a devenit consultant şi priveşte din exterior realitatea imobiliară a Capitalei. „Trecem prin vremuri dificile şi am primit de la mai mulţi dezvoltatori solicitarea de a-i ajuta în diverse proiecte. Lucrând într-o corporaţie, nu puteam să împărtăşesc experienţa mea mai multor parteneri, prin urmare am fondat afacerea TBE Solutions.“ a declarat Ali Ergün Ergen într-un interviu  acordat Business Magazin.

După plecarea de la Anchor, Ergen avea posibilitatea relocării, dar a preferat să rămână în România, dorindu-şi să revoluţioneze ideea de centru comercial. A pornit afacerea în aprilie 2013, în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro şi lucrează în prezent la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele - chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică, nu exclude viitoare parteneriate de management.

“Afacerea cu centrele comerciale nu presupune doar un număr de branduri aşezate într-o cutie”, observă Ergen una dintre greşelile pe care le fac cei mai mulţi dezvoltatori, care se relaxează odată ce încheie contractele cu retailerii care le ocupă spaţiile. Ei se gândesc că pe toată perioada contractelor nu vor avea probleme. Dar previziunile nu se adeveresc întotdeauna, de aceea secretul rezistenţei constă în minimizarea schimbării: dacă planurile iniţiale cad, eşti nevoit să plăteşti, lucru care s-a întâmplat cu multe dintre centrele comerciale construite în provincie. Un exemplu este cererea insolvenţei din partea grupului belgian Bel Rom, pentru parcul de retail Hello Shopping Center din Bacău, deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro.

Chiar dacă în ultimii ani investiţii masive au ţintit deschiderea de centre comerciale, sectorul nu este suficient de dezvoltat şi nu este în acord cu dinamismul industriei, în opinia lui Ergen. Avansul retailului online şi al reţelelor sociale face ca acestea să fie integrate în proiectele de dezvoltare, aspect luat în considerare pentru dezvoltarea Coresi Braşov, „un mic Băneasa Shopping City„. În acel proiect, un accent important cade şi asupra zonei de petrecere a timpului liber.

Ergen observă că succesul în afacerea cu malluri este efemer: dacă în Bucureşti există acum unele proiecte care atrag clienţii ca un magnet, nu există garanţii că acestea nu vor dispărea în câţiva ani, iar loc de proiecte noi există în continuare. Dacă în urmă cu zece ani clienţii mergeau la mall doar pentru a cumpăra ceva, acum sălile de cinema, restaurantele şi cafenelele au devenit principalele puncte de atracţie în spaţiile de acest fel din Europa, iar peste alţi zece ani va veni cu siguranţă altceva care să le ia locul, crede Ergen. Toţi reprezentanţii centrelor comerciale încearcă să se adapteze la schimbare, iar problema intervine odată cu proiectele care necesită investiţii masive.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
construire,
mall,
baneasa shopping city,
brasov
/actualitate/ce-face-acum-omul-care-a-construit-primele-malluri-din-romania-13071720
13071720
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.