Bursa din Istanbul a căzut cu 8%, la cel mai redus nivel din noiembrie, după o scădere de 22% din 22 mai încoace, lira a scăzut cu 0,6% faţă de dolar, la cel mai mic nivel din decembrie, iar randamentele la obligaţiunile de stat au urcat. În presa anglo-saxonă au apărut comentarii ale analiştilor bancari occidentali şi americani care consiliază investitorii să-şi reducă expunerea pe Turcia şi, de unde înainte lăudau ţara lui Erdogan ca exemplu de economie sănătoasă care duduie, acum evocă situaţia din Spania, Irlanda sau Grecia înainte de izbucnirea crizei de acolo - comentarii coincidente de minune cu reducerea generalizată din ultima vreme a expunerii investitorilor de portofoliu pe activele pieţelor emergente.

În cazul economiei turce, reducerea expunerii ar fi fost imposibil de justificat fără violenţele de stradă, având în vedere performanţa bună a economiei, reflectată în creşterea indicelui bursei din Atena cu mai bine de 400% din 2008 până acum. Prelungirea protestelor înseamnă însă, pentru început, afectarea turismului, care anul trecut a adus încasări de peste 23 mld. dolari, iar dacă la aceasta se adaugă insistenţa interpretărilor ce văd în protestele anti-Erdogan o "primăvară turcească", perspectiva de scădere a investiţiilor pe motiv de incertitudini politice riscă să fie deja trasată.

Pentru Turcia, după cum scrie The Economist, cea mai periculoasă ar fi o perioadă prelungită de tulburări sociale - chiar dacă protestele s-ar diminua -, având în vedere că nicio forţă politică de opoziţie nu are capacitatea de a canaliza electoral nemulţumirile cetăţenilor. Deocamdată însă, ieşirea accelerată de pe toate pieţele emergente de către investitorii dornici să forţeze astfel Rezerva Federală a SUA să nu renunţe la programul său de relaxare monetară cantitativă rămâne însă explicaţia cea mai întemeiată pentru atitudinea din prezent a acestora faţă de Turcia.