Miercuri, la ora 17:44, a fost procesată în sistemul Bursei de Valori Bucureşti o tranzacţie specială DEALS cu 10,9 milioane de acţiuni ale Băncii Transilvania (TLV), reprezentând aproximativ 1% din capitalul social al celei mai mari bănci din sistemul bancar românesc.

Titlurile au schimbat acţionarii la un preţ de 38 de lei per unitate, cu 4,6% sub preţul din şedinţa precedentă. Este prima astfel de operaţiune pe piaţa DEALS după mulţi ani, arată datele agregate de ZF de la BVB.

Ca o primă reacţie, brokerii spun că la vânzare s-ar putea afla un fond de pensii care, ca urmare a acumulării din ultimii ani şi maximelor istorice atinse recent de titlurile TLV, a ajuns la limita de deţinere de 5% din totalul acţiunilor şi astfel a fost nevoit să îşi reducă din participaţie.

În contrapartidă, cumpărătorul ar putea fi tot un fond de pensii private; cel mai probabil, informaţia va fi făcută publică în raportările acestora din zilele următoare.

Deşi astfel de rebalansări de portofolii nu reprezintă o premieră pentru piaţa locală de capital, operaţiunea de miercuri iese în evidenţă prin valoarea sa, depăşind rulajul cumulat al pieţei principale de acţiuni din ultimele trei zile de tranzacţionare de la BVB.

Banca Transilvania are o valoare de piaţă de 44 de miliarde de lei, după ce acţiunile s-au apreciat cu 56% în ultimul an, pe un rulaj de 5,4 miliarde de lei.

În primele trei luni din 2026, banca de la Cluj a înregistrat un profit net consolidat de 1,14 miliarde de lei, în creştere cu 30,1% faţă de perioada similară a anului trecut, impulsionat de majorarea veniturilor din dobânzi şi comisioane. Activele au urcat cu 1,1% la 227 de miliarde de lei.

Grupul financiar a distribuit dividende de 1,4 miliarde de lei la finele lunii trecute, restul profitului repartizabil de anul trecut, de aproximativ 2,45 miliarde de lei, urmând să fie constituit ca rezerve.

Din bugetul pe 2026 reiese că BT ţinteşte o creştere cu 6,4% a activelor pe fondul extinderii soldului creditării brute cu 9%, strategia vizând finanţarea unor sectoare strategice precum energia, infrastructura şi agricultura, cât şi potenţiale achiziţii.