Cybercrime-ul a devenit a treia economie a lumii, mai exact, ameninţările informatice costă societatea 9 trilioane de dolari, spune Bogdan Botezatu, senior director, threat research and reporting în cadrul Bitdefender.

„Ameninţările informatice costă societatea 9 trilioane de dolari. Dacă ar fi să comparăm, avem de-a face cu a treia cea mai mare economie a lumii (după SUA şi China, peste Germania – n.red.). Doar frauda informatică e responsabilă pentru 1 trilion de dolari, adică o valoare similară cu cea a PIB-ului Poloniei. Şi vorbim de o ameninţare destul de nouă”, explică executivul care lucrează pentru companie de 18 ani. El a ţinut prezentarea pe circuitul de la Fiorano, circuitul privat al celor de la Ferrari.

Bitdefender, una dintre cele mai mari companii de IT din România, controlată de familia de matematicieni Măriuca şi Florin Talpeş, a devenit partener al echipei Scuderia Ferrari HP în septembrie 2022. Un an mai târziu, parteneriatul s-a extins pentru integrarea soluţiilor de securitate cibernetică în operaţiunile de securitate ale producătorului italian, cu scopul de a ajuta analiştii în securitate informatică de la Ferrari să valideze şi să trieze mai rapid alertele, să îmbunătăţească capabilităţile de threat hunting şi de răspuns la incidente.

Ulterior, cele două grupuri au extins acordul multianual în 2025, iar Bitdefender, care a devenit unul dintre jucătorii importanţi la nivel global pe segmentul de securitate cibernetică, a intrat în sezonul 2026 ca partener exclusiv de securitate cibernetică al Scuderiei Ferrari HP.

Bogdan Botezatu spune că sporturile cu motor creează un mediu perfect pentru escrocherii deoarece evenimentele au loc doar în anumite momente (în fiecare weekend de cursă), fanii au venituri mari şi o legătură emoţională puternică cu echipele sau piloţii. În timp ce organizatorii investesc masiv în protejarea datelor tehnice de pe pistă (telemetrie), fanii acordă o atenţie mult mai mică ameninţărilor cibernetice care îi vizează direct.

Metodele sunt multiple, de la capcanele transmisiunilor „gratuite” la campaniile cu produse contrafăcute.

Spre exemplu, site-urile care promit transmisiuni video gratuite ale curselor funcţionează ca nişte „pâlnii de escrocherie”, redirecţionând utilizatorii către abonamente false, reclame agresive, canale de Telegram dubioase sau descărcări periculoase.
„Unii oamenii vor să urmărească o transmisiune LIVE pe internet, fără să plătească pentru asta, aşa cum ar fi cazul pe canalul oficial. Iar pentru unii, frica de a pierde cursa e mai mare decât frica de a pierde banii”, spune Bogdan Botezatu.
Totodată, pe reţelele sociale sunt promovate intens magazine false cu mesaje de tipul „Reduceri de 80% la ochelari de soare” (cum sunt cei de la Ferrari). Infractorii folosesc pagini web nou create şi copiate fidel după cele reale.

„La merchandising-ul fake există un pattern - e mereu 80% reducere de preţ. Şi sunt vizate produse legate de diferite sporturi.”

De altfel, explică executivul, aceasta este o economie „sezonieră”, în sensul în care sunt vizaţi fanii din Formula 1 pe perioada sezonului, iar apoi infractorii se mută înspre alte sporturi, de la fotbal la cricket. Escrocheriile urmează un calendar fix: înainte de cursă explodează ofertele de bilete false şi phising-ul; în timpul cursei cresc transmisiunile ilegale; iar după cursă apar înregistrări video capcană şi tombole false.

În spatele acestor păcăleli nu stau amatori, ci grupări organizate care folosesc tehnici avansate de marketing digital (bugete constante, reclame personalizate pe ţări şi public ţintă), imitând comportamentul unor magazine online legitime.

„Am identificat cinci mari actori care sunt responsabili de aceste scam-uri, pe care le fac în mod recurent. E vorba de actori specializaţi. Unul se adresează vorbitorilor de limbă rusă din Georgia şi Kazahstan. Un grup din Bulgaria e cunoscut pentru că vinde ochelari fake. Au infrastructură personalizată.”

Hackerii folosesc site-uri şi domenii web create pe termen scurt; acestea apar, spre exemplu, chiar înainte de weekendul de cursă şi dispar rapid imediat după finalizarea acesteia pentru a nu fi detectate.

În realitate, există mult mai multe modalităţi prin care utilizatorii pot fi păcăliţi pe internet.

„Spre exemplu, din 2025 a apărut o nouă ameninţare informatică - ori asta nu se întâmplă des, hacker-ilor le place stabilitatea.”

E vorba de atacurile de tip „ClickFix”. În loc să spargă sisteme informatice complexe, atacatorii folosesc mesaje de manipulare. Ei conving utilizatorii că au o problemă tehnică, determinându-i să îşi instaleze singuri viruşii pe dispozitive.

„Atacul de tip click-fix e gândit pentru a-i da impresia utilizatorului că repară ceva. Apoi, după ce el îndeplineşte acele comenzi, hackerii iau tot din browser. Se cheamă info stealer şi domină internetul. Hackerii fură de la parole şi istoric la date de card, totul prin cookies. În felul acesta, atacatorii au acces la toate informaţiile, de care se pot folosi în mod discreţionar.”

Ei nu îţi pot schimba parolele, spre exemplu, dar se pot bucura de toate datele disponibile în timpul acelor ore de glorie. Nici măcar metode precum Two Factor Authentication nu te pot apăra, explică Bogdan Botezatu