Delta Air Lines revine oficial in Romania saptamana aceasta. "Pe 12 octombrie, compania nord americana va anunta reluarea din 2007 a zborurilor catre New York, dupa o pauza destul de lunga", dupa cum a confirmat pentru BUSINESS Magazin Adrian Ionescu, consilier al ministrului transporturilor. Delta a renuntat inca din 1998 la toate zborurile directe catre si din Europa de Est - la acea vreme, compania incepuse un plan de restructurare care a debutat cu inchiderea curselor intereuropene neprofitabile: intre Frankfurt si Atena, respectiv Bucuresti, Istanbul, Moscova, Varsovia si Sankt Petersburg. Potrivit declaratiilor vicepresedintelui de atunci al Delta Air Lines pentru Europa si Asia, Michael Medlicott, rutele erau neprofitabile din cauza legislatiei restrictive din tarile respective.

Anul acesta - dupa operare in code share cu mai multe companii est-europene si dupa un proces de restructurare lung si greoi -, Delta Air Lines a decis sa mai dea inca o sansa Europei de Est si a redeschis, din luna mai, zborurile spre Budapesta. "Cei de la Delta Air Lines vor zbura abia de anul viitor, dar deja am inceput sa lucram impreuna pentru diverse studii comerciale", spune Valentin Iordache, director de relatii externe al Aeroportului Henri Coanda.

Si TAROM analizeaza reluarea curselor catre New York, Bangkok sau Lisabona, iar daca, pana la sfarsitul acestei luni, oficialii companiei vor conchide ca merita sa redeschida aceste curse, in 2007 Delta Air Lines ii va avea concurenti pe aceeasi piata pe care au impartit-o si in anii ‘90. Primul anunt despre planurile TAROM l-a facut saptamana trecuta ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care a spus ca "TAROM pregateste o strategie noua pentru operarea curselor externe, potrivit careia ar putea fi introduse, la 1 ianuarie, noi destinatii, printre care Lisabona, New York, Beijing si Bangkok". Cursele mentionate au fost operate pana in 2003, cand au fost inchise din motive de neprofitabilitate, decizia transformand TAROM intr-o companie regionala. La sfarsitul 2003, pierderile TAROM ajunsesera la cca. 24 mil. $.

Dupa trei ani in care a functionat cu statut de companie regionala, TAROM a trecut pe un usor profit: anul trecut a avut o cifra de afaceri de 250 mil. $ si un profit de 3 mil. $ "Profitul inregistrat de TAROM nu plaseaza compania in pozitia de «partener interesant» de preluat, dar ne putem permite investitii pe care altadata nu ni le permiteam", dupa cum declara pentru Mediafax acum doua saptamani directorul general al operatorului, Gabriel Dumitrescu.

Investitii inseamna, in cazul in care se va decide reluarea curselor curier, redeschiderea unui birou in SUA, cel mai probabil la New York (biroul de la New York, inchis in 2003, "inghitea" lunar 12.000 $), si reconditionarea celor doua aparate Airbus 310 oprite de la zboruri in 2003 si pastrate in conservare, dupa cum spun oficiali ai Ministerului Transporturilor (MT). Inainte de a se ajunge la varianta ca cele doua avioane sa isi reia traseul, existase un proiect prin care acestea sa treaca in administrarea Romavia (responsabila de organizarea zborurilor oficiale ale Romaniei). Dar s-a renuntat.

In intervalul mentionat, directorul Romavia, Nicolae Goleanu, a realizat o analiza a investitiilor necesare pentru ca cele doua aeronave sa reintre in circuit. Directorul Romavia este de parere ca modernizarea aeronavelor ar costa 20-48 mil. euro, in functie de dotari: "Imediat dupa luarea deciziei, cele doua Airbus-uri vor zbura la Toulouse pentru modernizare".

Cursele de lung curier de pe Otopeni erau absolut necesare, in conditiile in care MT vrea sa transforme in curand aeroportul in hub regional. Intrarea celor doi operatori pe cursele transatlantice ar putea afecta insa profiturile operatorilor aerieni internationali prezenti in Romania. "Suntem lideri pe nord-atlantic, pe cursele catre SUA", spunea pentru ZF Rudolphe Lenoir, country managerul Air France in Romania, care afirma ca aparitia curselor concurente nu il sperie: "Suntem pregatiti pentru acest moment si avem doua strategii in acest sens: prima e sa oferim servicii bune cu conexiuni bune pentru fidelizarea pasagerilor nostri, iar a doua este sa  crestem capacitatea. Daca ei ofera un zbor azi catre o singura destinatie din SUA, noi oferim cinci zboruri pe zi catre mai multe destinatii din Statele Unite".

Mai multe destinatii, mai multa vizibilitate. Dar dincolo de asta trebuie tinut cont de faptul ca adesea zborurile transatlantice ale TAROM s-au transformat dintr-o chestiune de business in una politica, iar deciziile de mentinere ori de oprire a acestora au fost luate de guverne.

Sustinute de PNL-PD, cursele transatlantice ale TAROM au fost inchise in timpul guvernarii PSD intr-un moment care a coincis cu schimbarile de strategie ale unor operatori aerieni dupa 11 septembrie. "Renuntarea la cursele lung-curier este pentru TAROM o economie de 20 mil. $ pe an. Daca nu exista 11 septembrie, poate reuseam sa mentinem cursele pe distante lungi, dar din pacate trebuie sa iesim de pe aceasta piata. Cele doua aeronave Airbus 310 care zburau spre New York vor fi conservate", spunea in octombrie 2003 Miron Mitrea, pe atunci ministru.

Dar schimbarea de regim a adus si o schimbare de optica. In una din primele emisiuni televizate de dupa alegeri, presedintele Basescu califica decizia de a face din TAROM o companie regionala drept "o mare eroare". Seful statului spunea atunci ca o companie de aviatie este o emblema nationala si ca ar trebui ca TAROM sa inceapa sa zboare peste Atlantic si in China: "Toate flotele aeriene nationale au trecut prin momente dificile, dar nimeni nu a spus: «Nu ma mai intereseaza, sa nu mai zburam»". Iar dupa un an si jumatate, "emblema nationala" de care vorbea presedintele va trebui sa-si recalculeze bugetele pentru o noua lista de destinatii.