ANALIZA: Profituri irepetabile
Peste 400 de milioane de euro - atat au castigat, net, anul trecut primele zece banci. Desi sistemul bancar romanesc ramane inca unul destul de mic, adunand doar aproximativ 23 de miliarde de euro in active la finele lui 2004, nu putine au fost bancile care au realizat profituri de doua-trei ori mai mari decat in 2003.
Peste 400 de milioane de euro - atat au castigat, net, anul trecut primele zece banci. Desi sistemul bancar romanesc ramane inca unul destul de mic, adunand doar aproximativ 23 de miliarde de euro in active la finele lui 2004, nu putine au fost bancile care au realizat profituri de doua-trei ori mai mari decat in 2003. Ce se intampla acum, la jumatatea anului 2005? Raman bancile afacerile cu cele mai mari profituri si in acest an?
Cand au tras linie si au adunat, la sfarsitul anului trecut, nu putini au fost bancherii care au spus despre 2004 ca a fost un an "irepetabil". In unele cazuri, bancherii romani ce conduc sucursale straine s-au laudat chiar si cu cele mai bune performante din intreg grupul. Iar cifrele de anul trecut au confirmat din plin satisfactia bancherilor: in multe cazuri, profitul a crescut de 3-4 ori fata de anul precedent, depozitele atrase de la populatie au fost de 4-5 ori mai mari iar dorinta romanilor de a lua bani cu imprumut de la banci, aproape de nestavilit.
Sa fie totusi 2004 intr-adevar un an irepetabil ca si castiguri pentru bancile romanesti? Sau performantele din 2004 vor fi repetate - poate chiar surclasate - de cele de anul acesta? "Piata romaneasca are un potential imens pentru un investitor care vrea sa vina in sectorul bancar", aprecia Marko Voljc, director general pentru Europa Centrala si de Est al KBC, unul dintre cele zece grupuri bancare europene care s-au inscris in cursa pentru privatizarea BCR. Atat de interesanta incat, spune el, si in cazul in care KBC nu va castiga batalia pentru BCR, "cu siguranta va trebui sa cautam alternative de a veni in Romania". De ce insa atat interes pentru un sistem bancar ce cumuleaza active mai mici decat, spre exemplu, activele grupului KBC din Europa Centrala si de Est?
Raspunsul apare ca destul de evident pentru oricine urmareste profiturile serioase realizate de bancile romanesti, atat anul trecut, cat si la inceputul lui 2005. Daca despre 2004 s-a spus ca a depasit si asteptarile celor mai mari optimisti, startul de anul acesta a dat din nou prilej de satisfactie bancherilor.
Din sistemul bancar romanesc s-au facut bani buni - si, dupa cum spun analistii, se vor mai face ceva vreme de acum inainte. "Bancile mari se vor detasa foarte mult in cursa pentru profituri", crede Bogdan Baltazar, presedintele companiei de consultanta Baltazar, Bloom & Parvulescu. In privinta rezultatelor de la finele lui 2005, Baltazar crede ca "vom vedea un sfarsit de an cu profituri nete de cel putin 10-15% mai mari decat anul trecut", si asta in pofida scaderii marjelor de dobanzi, care pare a fi iminenta.
La BRD Société Générale, spre exemplu, primele trei luni ale anului au adus o crestere a profitului net (in euro) de peste 90%. Exprimat in lei, profitul bancii a crescut cu peste 70% in perioada ianuarie-martie 2005, pana la 1.453 miliarde de lei (39,2 milioane de euro). Altfel spus, fiecare dintre cei 4.533 de angajati ai BRD au adus, in medie, 320,5 milioane de lei profit net. Intamplare fericita? Deloc, daca privim la cele 91 de milioane de euro profit net al bancii anul trecut. Rezultat care l-a facut si pe presedintele bancii, Patrick Gelin, sa declare ca anul trecut a fost cel mai bun exercitiu financiar al bancii de pana in prezent.
Cum au reusit francezii aceste performante? Reprezentantii bancii spun ca majorarea din primul trimestru 2005 s-a datorat in principal reducerii temporare a cheltuielilor cu provizioanele (costul riscului), dar si volumului mic al investitiilor planificate pentru aceasta perioada - cea mai mare parte a investitiilor fiind planificate pentru celelalte trimestre ale anului. La fel de adevarat, francezii culeg si roadele investitiilor serioase facute in zona de retail - practic, segmentul de unde vine acum grosul castigurilor pentru banci. Investitiile de peste 30 de milioane de euro facute doar anul trecut de francezi preponderent in dezvoltarea si modernizarea retelei de sucursale - care a ajuns in prezent la 220 de unitati.
Cu un profit net de 158,59 milioane de euro (642,8 milioane lei noi) la finele anului trecut, Banca Comerciala Romana (BCR) are ce arata petitorilor care s-au inscris in cursa pentru privatizarea sa. Rezultatele bune ale bancii au atras in cursa 11 jucatori internationali, din care, dupa analiza scrisorilor de intentie, au mai ramas zece sa analizeze banca de date a bancii - practic "zestrea" acesteia. Cu ce se lauda cea mai mare banca din sistem, care detinea la finele anului trecut active de mai bine de 5,81 miliarde de euro? In primul rand, cu o crestere a profitabilitatii in termeni reali cu aproximativ 20% in 2004 fata de castigul raportat in 2003. Si asta dupa ce, in 2003, banca isi vazuse profitul scazand fata de exercitiul financiar din urma cu trei ani.
Doi pasi mai jos in clasament, cu aproximativ 9% din totalul activelor, Raiffeisen Bank anunta la finele lui 2004 ca profitul sau net a crescut de peste cinci ori. Ca active, Raiffeisen a inregistrat o crestere de 100%, in principal pe baza cresterii imprumuturilor acordate clientilor si a depozitelor. In aceste conditii, veniturile nete din comisioane au crescut cu peste 100% fata de anul precedent, in acelasi ritm cu veniturile nete din dobanzi dupa provizioane pentru posibile pierderi din credite. Ce se intampla insa cu celelalte banci, cele din afara podiumului?
"Va exista o segregare intre bancile care au volum mare de activitate si isi vor permite sa fie competitive in privinta marjelor, si bancile mici, cu retele mai reduse", este de parere Baltazar. Profiturile cele mai mari vor merge, spune el, la bancile care si-au dezvoltat o retea extinsa de sucursale si au investit in zona de retail. Pana una-alta, rezultatele arata cresteri si in aceasta zona. Un milion de euro - atat a fost profitul brut al CEC la finele lunii iunie, dupa ce in primele cinci luni banca a avut pierderi din cauza scaderii ratei dobanzilor la sumele plasate de institutie. Plasamentele CEC, banca inca de stat ce isi asteapta privatizarea, se fac in principal in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice, unde dobanda a inceput sa coboare abrupt de la inceputul anului. Motiv pentru care veniturile bancii au scazut, intrand pe pierdere la inceputul acestui an, dupa ce in 2004 avusese un profit net de 14,7 milioane de euro.
Cat priveste anul in curs, presedintele bancii, Eugen Radulescu face planuri: "Vom lansa noi produse - carduri, internet banking, credite si economii dedicate segmentului nostru clasic de clienti - ceea ce va imbunatati mult rezultatele bancii" - declara el recent pentru BUSINESS Magazin.
Tot pe retail si pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii mizeaza si clujenii de la Banca Transilvania, situati pe locul zece in clasamentul in functie de active. Si Banca Transilvania a inceput anul cu o crestere interesanta a profitului - 40%, ajungand la aproximativ 6,3 milioane de euro. Cum vad clujenii anul 2005? Dupa ce, anul trecut, banca a obtinut un profit net de 531 de miliarde de lei, pentru 2005, ei spera la o crestere a profitului brut cu peste 25%, pana la valoarea de 950 de miliarde de lei. Recent, Banca Transilvania a inceput o campanie agresiva de vanzare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii, stabilindu-si acest segment drept unul de baza in activitate. Sa nu mai fie oare suficient loc de crestere pentru clujeni doar pe segmentul de retail, cel care aduce acum grosul profiturilor pentru majoritatea bancilor? "Nu renuntam la retail, nici vorba. Este mai mult o alegere privind orientarea in cadrul corporate, sa ne indreptam catre sectorul IMM", explica recent pentru BUSINESS Magazin presedintele bancii, Robert Rekkers. "Pe partea de retail, vrem sa deschidem cel putin 30 de unitati in 2005."
Asteptari mari pentru 2005 au si bancherii de la Banca Comerciala Carpatica, a treia banca listata la Bursa, alaturi de BRD si Transilvania. "Vom avea o crestere pe tot anul cu peste 36 de procente fata de cele aproximativ 3,3 milioane de euro obtinute anul trecut", spun reprezentantii bancii. Re-zultatele de pe primul trimestru - cand au avut un profit mai mare cu aproape 50% - i-a facut pe sefii de la Carpatica sa declare ca profitul net realizat in primul trimestru este cu 8% mai mare chiar si fata de bugetul de venituri si cheltuieli planificat.
Ritmuri de crestere la fel de bine-prevestitoare si la celelalte banci care si-au anuntat rezultatele pe prima parte a anului. Pentru austriecii de la HVB, spre exemplu - al caror presedinte Dan Pascariu spunea despre 2004 ca este un an "irepetabil" - ianuarie-martie a adus din nou cifre bune: 176% cresterea profitului net fata de perioada similara a anului trecut, pana la 509 miliarde de lei. Venitul per angajat a fost in aceasta perioada, potrivit oficialilor bancii, de 7,37 miliarde de lei.
Alte banci, aceeasi concluzie. La Banca Italo-Romena, cele 3 milioane de euro profit net din primele sase luni ale lui 2005 aproape ca egaleaza profitul obtinut pe intreg anul trecut (3,3 milioane de euro). Mai mult, la San Paolo IMI Bank Romania - detinuta in proportie de 98% de grupul italian cu acelasi nume - profitul net din primul semestru (2,5 milioane de euro) este mai mare decat rezultatul aferent intregului exercitiu din 2004.
Performante bune au obtinut si bancherii de la Banca Romaneasca, membra a grupului National Bank of Greece. Peste 61 de miliarde de lei (aproape 1,7 milioane de euro) profit net in primul trimestru. Si dublu (aproape 3,4 milioane de euro) pentru sase luni. Exemplele mai pot continua, fara doar si poate - dar concluzia ramane aceeasi. Profitabilitatea in sistemul bancar romanesc a crescut simtitor in primul trimestru al anului 2005, majoritatea bancilor raportand profituri nesperate.Care a fost insa sursa acestor venituri nesperate in multe cazuri? Practic, ce au facut bancile pentru acesti bani? Dupa ani buni in care, pentru multi jucatori din piata bancara, sursa principala de venituri au fost marile companii, 2004 a insemnat pentru multi bancheri "trezirea la realitate". Castigurile nu mai pot veni doar din segmentul de corporate - marele pariu se pune acum cu retailul.
Pentru cei care si-au indreptat atentia din timp asupra acestui segment rezultatele s-au simtit si in 2004, se simt si in 2005. Lupta se duce deja cu banci care au ajuns la sute de puncte de lucru, si multe banci au anuntat si pentru acest an investitii de milioane de euro pentru extinderea retelelor de sucursale.
Pe de alta parte, pentru "intarziatii" in lupta pentru clientul obisnuit, lupta este acum greu de dus - va trebui sa se confrunte cu sutele de sucursale pe care deja le opereaza banci precum BCR, BRD sau Raiffeisen. In 2004, cateva dintre bancile ce s-au uitat ani buni preponderent catre companii au decis ca a venit momentul (chiar daca timpul nu este deloc pierdut, in opinia lor) sa intre si pe retail. ING Bank, cu conceptul sau nou de sucursala francizata, ABN Amro, cu reteaua de agenti bancari ce incearca sa compenseze lipsa unei retele intinse de sucursale, HVB, ce a "inghitit" o data cu fuziunea cu Banca Tiriac si o retea de 60 de sucursale, Unicredit, Banca Romaneasca, Transilvania si multe alte banci care investesc acum masiv pentru crestere organica - sunt doar cateva exemple.
Practic, pariul se pune acum cu romanii obisnuiti, care - de ceva vreme - au invatat ca nici valuta si nici clasica pusculita nu sunt instrumente de economisire. Si atunci bancile au inceput sa ofere depozite din ce in ce mai variate, incercand sa atraga acesti noi bani in vistieriile lor.
Daca, spre exemplu, la finele anului 2004 volumul depozitelor populatiei si agentilor economici la banci erau de aproximativ 569.971 de miliarde de lei, in mai 2005 ajunsese la 632.763 de miliarde de lei, potrivit Bancii Nationale. La fel de adevarat, Romania nu este - nici pe departe - la nivelul tarilor din Uniunea Europeana sau chiar si a celor din jur - din punct de vedere al gradului de economisire. Valoarea totala a depozitelor atrase anul trecut de sistemul bancar romanesc reprezinta 24% din PIB, potrivit unui studiu realizat de Bank Austria Creditanstalt la nivelul a 15 state din Europa Centrala si de Est (ECE), pentru anul 2004. Comparativ, in ECE media este de 43%, in timp ce in zona euro ajunge la 73%. Totusi, in intervalul 2000-2004, rata de crestere a volumului depozitelor in Romania a fost de 38%, una dintre cele mai ridicate comparativ cu restul tarilor din Europa Centrala si de Est.
La capitolul creditare, lucrurile stau inca si mai bine. Foamea romanilor pentru credite - de consum, pentru locuinte, pentru automobile, pentru orice - a fost de nestopat in ultimii ani. Doar normele restrictive ale Bancii Nationale, presata de derapajul indicatorilor macroeconomici si de organismele internationale, au mai stavilit un pic pofta romanilor pentru imprumuturi.
Astfel, imprumuturile acordate de banci firmelor si populatiei totalizau, la finele lunii mai, 470.951 de miliarde lei, in crestere cu 4,7% fata de luna precedenta, potrivit datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei. Totalul imprumuturilor pentru firme si populatie a avansat, anul trecut, cu 38%, respectiv 26,3% in termeni reali, viteza de crestere fiind totusi cu 22 de puncte procentuale sub cea din 2003.
Intr-o statistica realizata de Bank Austria, Romania si Bulgaria au inregistrat, in perioada 2000-2004, cea mai mare rata de crestere a volumului creditarii, de peste 40%. Cu toate acestea, loc de crestere mai este din belsug - dupa proportia detinuta de creditele acordate de banci in PIB, Romania ocupa ultima pozitie, cu 18%, anul trecut. Comparativ, in Europa Centrala si de Est media acestui indicator este de 34%, iar cel mai ridicat nivel se regaseste in Croatia, cu 62%.
Puse cap la cap, aceste statistici dau, cel putin intr-o oarecare masura, raspunsul la intrebarea: "de unde fac bancherii profituri"? Profitabilitatea ridicata din sistemul bancar romanesc este generata mai ales de avansul creditelor si de marjele mari de dobanda. Chiar daca dobanzile au scazut in 2004 cat in ultimii cativa ani la un loc, au lasat inca bancilor o marja de profit mai mult decat interesanta.
Din diferenta intre dobanzile practicate la credite si cele acordate la depozite, bancile au incasat anul trecut si pana la 15 puncte procentuale. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici de la inceputul anului. Diferentele dintre dobanzile pe care bancile le platesc la depozite si cele pe care le incaseaza la credite le lasa un castig de cateva procente bune. Spre exemplu, in mai 2005, dobanda medie platita de institutiile de credit pentru creditele noi in lei era de 18,8% pe an, potrivit BNR. La depozitele in lei, bancile plateau, la aceeasi data, doar 7,1% pe an (in medie, pentru depozitele noi). La euro, cam aceeasi situatie: 9,4% pe an dobanda medie pentru un credit nou, in timp ce la depozitele noi dobanda practicata de banci a fost in mai de 2,5% pe an.
La fel de adevarat, reducerea dobanzilor si cresterea concurentei vor determina, in timp, si reducerea treptata a marjelor de dobanda pe piata si, implicit, a castigurilor din dobanzi. Lucru care, in timp, ar trebui sa-i determine pe bancheri sa fie mult mai atenti la zone la care astazi nici nu se uita - sau o fac doar intr-o masura mult prea mica - pentru a compensa prin volume mai mari de activitate reducerea marjelor de castig. De unde volume mai mari?
Raspunsul l-ar putea da, probabil, managerii companiilor mici si foarte mici care traiesc inca adevarate cosmaruri atunci cand banca le cere garantii exorbitante pentru credite banale sau marea majoritate a agricultorilor, care nu au pasit niciodata intr-o banca (nu de alta, dar nu ar avea inca de ce s-o faca), la fel ca si orice client care vrea sa-si ia, de exemplu, un banal (prin alte parti ale lumii) card de credit.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
