Tentativă de blat! Grecia a cerut Germaniei doi ani pentru victoria la diferenţă de două goluri!

Autor: Vlad Popescu Postat la 22 iunie 2012 48 afişări

Prima măsură a noului guvern pro-european al Greciei a fost să ceară creditorilor externi, Uniunea Europeană şi FMI, amânarea cu doi ani a ţintelor fiscale asumate în acordul de finanţare de 130 mld. euro. În timp ce Reuters prezenta pe surse primele informaţii privind intenţia politicienilor de la Atena, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, înainta, potrivit The Guardian, un pronostic de 3 la 1 pentru meciul Germania - Grecia de la EURO 2012, la care va asista şi cancelarul german Angela Merkel.

Alăturarea celor două fapte este ridicolă, însă înfruntarea sportivă dintre cei doi poli ai crizei din zona euro nu poate să nu capete valoare simbolică. Grecia, exponentul fiilor risipitori de pe ţărmul Mediteranei, faţă în faţă cu Germania, figura responsabilă, cu buzunare adânci, constrânsă de circumstanţe să-şi asume poziţia de salvator, să accepte povara ultimului cuvânt în tangoul politicienilor europeni.

Conform cotei în acţionariatul Băncii Centrale Europene şi în Fondul European de Stabilitate Financiară, Germania este responsabilă pentru 27% din finanţarea împrumuturilor şi a garanţiilor de criză din zona euro. Cu aproximativ 20%, Franţa ocupă locul secund în topul răspunderii, urmată de restul statelor din zona euro, proporţional cu "greutatea" în capitalul vărsat al BCE.

Aşteptate cu sufletul la gură, alegerile din Grecia din 17 iunie au trecut fără prea multă vâlvă. Cei care erau siguri că Grecia va ieşi din zona euro au răsuflat uşuraţi. Cei care pariază pe destrămarea proiectului european sunt nevoiţi să-şi pună pofta-n cui, cel puţin pentru moment. Restul spectatorilor şi-au îndreptat atenţia către Spania şi Italia, fapt relevat de menţinerea costurilor de finanţare a celor două state la niveluri ridicate în zilele care au urmat scrutinului din Grecia, deşi rezultatul alegerilor a indicat încă din primele momente că urma ca partidele favorabile menţinerii acordurilor cu creditorii externi să se asocieze într-un guvern care să poată garanta continuarea colaborării cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană.

La putere au ajuns încă odată Noua Democraţie şi PASOK, rivali tradiţionali şi principalele forţe politice care s-au succedat la guvernarea Greciei în ultimii 38 de ani. La alianţă s-a alăturat mai mica formaţiune Stânga Democratică, astfel încât cele trei partide au constituit o majoritate de 179 de voturi în Parlamentul cu 300 de membri.

Liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras, a fost învestit în funcţia de premier la trei zile după alegeri, politicienii greci respectând astfel apelurile lansate de partenerii europeni de a forma repede o coaliţie pentru a risipi incertitudinile legate de menţinerea statului în zona euro.

Reacţia pieţelor a fost favorabilă, însă sentimentul pozitiv a fost de scurtă durată, iar cotaţiile au început să reia declinul destul de repede, după ce investitorii şi-au adus aminte că problemele Greciei nu s-au rezolvat, că Spania fierbe, iar tensiunile din jurul Italiei prevestesc vremuri grele. Efectul de domino al crizei datoriilor de stat din zona euro nu a fost nici pe departe prevenit, iar strategia liderilor europeni pare să fie, în continuare, de a nu avea o strategie.

Costurile de finanţare a Spaniei sunt la cote de alertă, oscilând de câteva zile în apropierea pragului critic de 7% pentru obligaţiunile de stat cu maturitatea la 10 ani. Acelaşi indicator a urcat în cazul Italiei la 6%. Cotele alarmante pentru două economii uriaşe care se împrumutau, înaintea crizei financiare mondiale din 2008-2009, la 2-3%.

Într-adevăr, principalul motiv de îngrijorare al Europei este faptul că două economii de anvergura Italiei şi a Spaniei, care îşi măsoară Produsul Intern Brut şi datoriile în sute sau mii de miliarde de euro, au ajuns aproape de a cere ajutor internaţional. Alegerile din Grecia au fost doar "un spectacol secundar", spunea, la reuniunea G20 din Mexic, reputatul economist Mario Blejer, fost consilier la Banca Angliei, care a avut curajul să preia şefia băncii centrale a Argentinei după falimentul din 2001. El apreciază că grecii au ales "răul cel mai mic", că instalarea lui Antonis Samaras ca premier, cu susţinere parlamentară, nu face decât să amâne o eventuală înfruntare între ţară şi creditorii săi.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
special,
grecia,
germania,
finante,
zona euro
/special/tentativa-de-blat-grecia-a-cerut-germaniei-doi-ani-pentru-victoria-la-diferenta-de-doua-goluri-9773427
9773427
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.