Tăiaţi deficitul, datoria, salariile, cheltuielile, dar nu creşterea economică: misiune imposibilă

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 08 februarie 2012 36 afişări

Tăiaţi deficitul, tăiaţi datoria, tăiaţi salariile, tăiaţi cheltuielile, dar fără să tăiaţi şi creşterea economică: aşa arată viziunea pe care pieţele financiare au reuşit s-o impună zonei euro şi UE. Privită dinspre anii de risipă de dinainte de criză, misiunea arată nobil; privită dinspre viitor, pare o misiune imposibilă.

Andreas Taprantzis, unul dintre şefii Fondului elen de Dezvoltare a Activelor (un fel de AVAS grecesc), declara zilele trecute pentru Kathimerini că programul de privatizare care ar urma să aducă la buget peste 50 mld. euro până în 2017 bate pasul pe loc, fiindcă investitorii dornici să cumpere se plâng de aceleaşi două probleme: negocierile de restructurare a datoriei greceşti, cu spectrul ieşirii Greciei din zona euro, şi soarta Europei însăşi. Instituţia a atras din privatizări doar 1,8 mld. euro, iar Taprantzis crede că ţinta de 50 de miliarde nu va putea fi oricum realizată până în 2020.

Nesiguranţa potenţialilor cumpărători de active greceşti e împărtăşită de milioane de cetăţeni şi de companii mari şi mici cu afaceri în UE. Soarta Europei, după cum am văzut, s-a discutat până acum într-un şir de 19 reuniuni ale liderilor europeni, cea mai recentă fiind Consiliul European de săptămâna trecută, căruia îi va urma un altul la 1-2 martie. Până acum s-au definit în principiu două soluţii de urmat: pe de o parte, încercarea de a convinge pieţele financiare că Europa face eforturi să-şi reducă deficitele şi să-şi plătească datoriile, pe de altă parte, încercarea de a le convinge că e competitivă, cu diverse planuri de reformă structurală în special pe piaţa muncii şi de a reorganiza bugetul comun în favoarea investiţiilor private.

Austeritatea fiscală, bătută în cuie de pactul fiscal care instituie din 2013 amenzi de 0,1% din PIB pentru ţările ce nu se încadrează într-un deficit structural de 0,5% din PIB şi o datorie de până la 60% din PIB, a fost însă respinsă deja de Marea Britanie şi Cehia şi probabil va fi respinsă şi de Franţa dacă alegerile din primăvară şi vară vor fi câştigate de socialiştii lui François Hollande. Motivul e simplu: pe lângă faptul că amenzile ar lovi şi mai mult în ţări deja ameninţate de recesiune, austeritatea a însemnat tăieri de cheltuieli şi majorări de taxe care au frânat creşterea economică şi, la scara UE, au adâncit diferenţele de competitivitate sau tind să anuleze avantajele unor ţări (de pildă cota unică din Ungaria).

În ce priveşte dereglementarea pieţei muncii, există obstacole venite atât din tendinţele protecţioniste fireşti pe timp de criză, cât şi din rezistenţa politicienilor şi a sindicatelor de a transforma Europa drepturilor sociale într-o nouă Chină. Din nou, tot pieţele financiare indică aici viitorul, prin vocea unei agenţii de rating ca Standard & Poor's, care a avertizat că va retrograda ţările din G20 unde îmbătrânirea populaţiei nu e abordată prin reduceri ale cheltuielilor publice pentru pensii şi sănătate.

Cât priveşte soarta Greciei, dacă în vară se negocia o restructurare a datoriei care să presupună asumarea de către creditorii privaţi a unei pierderi de 21% din valoarea nominală a deţinerilor de obligaţiuni, în toamnă ponderea a crescut la 50%, pentru ca acum nu doar să depăşească 70%, dar să se vehiculeze, inclusiv de către FMI, şi varianta unei pierderi acceptate de statele creditoare. Ţinând cont că, până în vară, băncile europene trebuie oricum să facă rost de capital suplimentar ca să se încadreze în parametrii fixaţi de Autoritatea Bancară Europeană (o rată a capitalului de bază de 9%), gaura totală de capital care s-ar prefigura, conform calculelor Reuters, s-ar ridica la 246 mld. euro pentru o restructurare de 70% a datoriei elene din portofoliile băncilor, gaură ce ar rămâne să fie acoperită de bănci şi probabil şi de statele lor de origine.

Raportat la datoria zonei euro, Grecia nu reprezintă mult, însă toate temerile zilei se leagă de faptul că o restructurare a datoriei elene ar fi urmată în scurt timp şi de prescrieri pentru alte ţări cu datorii mari şi cu puţine resurse de a le rambursa într-un interval rezonabil, cum ar fi Portugalia, dacă nu cumva şi Spania sau Italia. Iar şansa rambursării depinde de creşterea economică: un calcul făcut de Institutul pentru Economie Mondială din Kiel susţine că ar fi nevoie de o restructurare cu 83,8% a datoriei în cazul Greciei, de 55,6% pentru Portugalia, 30,1% pentru Irlanda şi 13,4% pentru Italia - deci în total peste 700 mld. euro - în aşa fel încât datoriile rămase să fie sustenabile, într-un scenariu de creştere a PIB de 2% şi la rate ale dobânzilor neschimbate.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
deficit,
salarii,
cheltuieli
/special/taiati-deficitul-datoria-salariile-cheltuielile-dar-nu-cresterea-economica-misiune-imposibila-9214331
9214331
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.