Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei". În Crimeea a început împărţirea prăzii

Postat la 24 martie 2014 739 afişări

Criza din Ucraina este mai mult decât o dispută asupra identităţii ruseşti sau ucrainene a peninsulei Crimeea, localizată strategic în Marea Neagră. La baza acestei situaţii se află un motiv mai profund şi anume furia Rusiei faţă de modul în care a fost tratată de Occident de la destrămarea în 1991 a URSS. Cea mai mare nemulţumire a Rusiei a fost intrarea în NATO nu doar a foştilor aliaţi precum Polonia şi România, ci şi a celor trei republici baltice foste membre ale Uniunii Sovietice: Letonia, Lituania şi Estonia. Ultima picătură în paharul Rusiei a fost încercarea Uniunii Europene de a atrage Ucraina mai aproape de Vest printr-un acord de asociere. Aceasta a declanşat un lanţ de evenimente care au condus la înlăturarea fostului preşedinte prorus de la Kiev şi apoi la anexarea Crimeei de către Rusia.

Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei". În Crimeea a început împărţirea prăzii

PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina - preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.

Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/criza-din-ucraina-vine-din-razboiul-rece-si-ceea-ce-unii-numesc-umilirea-rusiei-in-crimeea-a-inceput-impartirea-prazii-12322526
12322526
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.