Recent, cu prilejul pregătirii anuarului 100 Tineri Manageri de Top şi a evenimentului în cadrul căruia îl vom lansa, am avut mai multe discuţii între colegi despre greşeală şi despre ideea că o greşeală poate să fie... bună. Stilistic vorbind, acest, să-i zicem, oximoron poate fi imposibil – dacă greşeşti, e de rău. Aşa am fost educaţi mulţi dintre noi. Pe măsură ce mulţi dintre cei din generaţia tinerilor lideri de sub 40 de ani au crescut sau s-au maturizat, rar s-a discutat deschis despre greşeală. În ultimii ani însă, tot mai mult, greşeala a început să fie recunoscută ca proces de învăţare. Într-o conversaţie recentă cu invitaţi ai unei emisiuni despre impactul AI în media, am aflat că există deja tooluri de inteligenţă artificială, precum Humanize, care „umanizează” textele generate de maşini introducând deliberat mici imperfecţiuni – greşeli gramaticale, sincope de logică, ezitări stilistice. Paradoxal, tocmai greşeala devine semnul distinctiv al autenticităţii. A greşi nu este doar omeneşte, este profund uman – este una dintre puţinele trăsături pe care nici cea mai avansată tehnologie nu le poate replica fără să pară artificială. Într-o epocă în care se cere tot mai des perfecţiune, a greşi ne aduce cu picioarele pe pământ şi ne aminteşte că suntem fiinţe în proces, nu produse finite.

Când am întrebat tineri manageri sub 40 de ani care este cea mai mare greşeală pe care au făcut-o în carieră, nicio poveste nu a fost despre eşec în sine. Cei mai mulţi dintre ei au vorbit despre ocazii în care şi-au dat seama că, în anumite momente, o greşeală poate funcţiona ca o busolă. Nu pentru că ne arată încotro s-o luăm, ci pentru că ne arată unde să nu ne mai întoarcem. Adelina Elena Bădescu, director adjunct al direcţiei juridice la Salt Bank, povesteşte că şi-a dorit să devină avocat şi a muncit patru ani pentru visul acesta. Nu a reuşit să intre în barou. A fost un eşec dureros, dar şi începutul unei cariere diferite, care avea să o ducă în mediul bancar. „Am învăţat ceva ce spun des şi azi: nu paria totul pe o singură carte”.  Spune că, privind în urmă, acela a fost de fapt pasul care a dus-o acolo unde trebuia – chiar dacă a ocolit traseul iniţial. O greşeală aparent banală, dar cu impact de durată, povesteşte şi Daniel Păun, National Sales Manager la Stada România. A mers la un interviu pentru un job promiţător fără să se pregătească temeinic, convins că îl va obţine. Nu l-a obţinut. Lecţia? Niciun succes nu vine din certitudinea că vei reuşi, ci din respectul faţă de muncă şi pregătire. Greşeala l-a învăţat modestie. L-a învăţat să trateze orice oportunitate cu seriozitate – ceea ce a devenit, ulterior, o trăsătură definitorie în cariera sa. Pe un alt palier, mai subtil, Elena Panait, Head of Leasing la Genesis Property, povesteşte despre cum a început să lucreze în stil „one woman show”, refuzând delegarea din convingerea că este o formă de slăbiciune. A învăţat în timp că o echipă bună este cel mai valoros activ şi că succesul adevărat nu vine din a face totul singur, ci din a şti să aduni oamenii potriviţi în jurul tău. De multe ori, greşeala apare dintr-un exces de entuziasm, ca în cazul lui Silviu Nistorescu, Digital Business Manager la Porsche Inter Auto România. A lansat un soft digital de test drive fără a testa experienţa utilizatorilor reali. Proiectul a eşuat şi a fost nevoie de rollback. Lecţia învăţată a fost dublă: tehnologia nu trebuie folosită de dragul inovaţiei şi niciun proiect nu reuşeşte dacă nu porneşte de la realitatea utilizatorului. Mai personală, dar la fel de puternică, este şi povestea unei tinere manager care a izbucnit în plâns în timpul unui meeting cu fostul CEO. Se simţea neînţeleasă şi, retrospectiv, şi-a dat seama că trăia o frustrare profundă. De atunci, spune ea, a început un proces conştient de echilibrare emoţională şi de separare a identităţii personale de reacţiile profesionale. Greşeala a fost o oglindă – una dură, dar necesară. Şi poate una dintre cele mai interesante poveşti vine de la Bogdan Ionuţ Sorescu, Senior Director la eMAG. Şi-a început cariera ca inginer, lucrând în ture de noapte. După câteva luni a realizat că meseria, deşi respectabilă, nu i se potrivea. A făcut un pas înapoi ca să-şi regândească traseul. Sau, mai bine zis, un pas lateral. A ajuns într-o zonă în care excelează azi – e-commerce şi strategie. Lecţia lui: descoperă ce îţi dă energie şi ai curajul să schimbi direcţia când simţi că e timpul. Toate aceste mărturii au un numitor comun şi anume acela că greşeala nu e capăt de drum, ci este, mai degrabă, un început de recalibrare. Într-o cultură profesională în care suntem adesea învăţaţi să fim infailibili, să nu arătăm slăbiciuni, să nu greşim, vocile acestor tineri vin ca o gură de aer, pe care vă invităm să o „inspiraţi” în numărul actual al revistei, precum şi în ediţia cu numărul 20 a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, pe care urmează să o lansăm la finalul lunii.   

Sondajul săptămânal al BUSINESS Magazin pe LinkedIn:

Ce contează cel mai mult pentru tine atunci când îţi alegi vacanţa?

Eşti în echipa celor care vânează oferte sau cauţi o destinaţie care să te inspire?

Spune-ne ce contează cel mai mult pentru tine când îţi alegi vacanţa.

Ne ajuţi să înţelegem mai bine obiceiurile de consum ale oamenilor  ca tine.

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin